Tensiunile dintre Statele Unite și Iran au crescut exponențial, în ultimii trei ani. Uciderea generalului iranian Qassem Soleimani a dus acum la o înăsprire dramatică a relațiilor dintre cele două țări, dar și la o stare critică pe mapamond, asociată de unii cu „anticamera primului război mondial”. Alții consideră intervenția din 3 ianuarie drept o mascaradă electorală, pentru ca președintele american să scape de procedura de demitere și să fie reales. Se pare însă că Donald Trump „o coace” Iranului încă de la început de mandat.
Iată o retrospectivă:
Deja în mai 2017, la câteva luni de la preluarea funcției, președintele american Donald Trump și-a ascuțit săbiile: într-un discurs din capitala Arabiei Saudite, Riad, el a solicitat celor peste treizeci de șefi de state și de guverne din țările musulmane, să „izoleze” Iranul. Trump a acuzat Teheranul că a finanțat și a echipat „teroriști”.
În septembrie 2017, președintele SUA a susținut în fața Adunării generale a ONU că Iranul a fost transformat de mai–marii lui într-un „stat ticăloșit și sărac”. În același timp, Trump a amenințat din nou că va pune capăt acordului nuclear internațional cu Iranul.
Această amenințare a fost pusă în practică la 8 mai 2018. Donald Trump a anunțat retragerea unilaterală a țării sale din Acordul de la Viena, din 2015. Trei luni mai târziu, guvernul american a reactivat sancțiunile împotriva Iranului.
În aprilie 2019, Washingtonul a trecut Gărzile Revoluționare Iraniene pe lista neagră a organizațiilor teroriste străine. Aceasta includea și Brigăzile Al Kuds, conduse de generalul Qassem Soleimani. Era prima dată când SUA au pus pe lista de teroriști o unitate militară străină.
În mai și iunie 2019, atacurile asupra petrolierelor din Golful Persic au fost un nou motiv de zâzanie. Statele Unite au dat vina pe Iran, Teheranul a respins acuzațiile.
La 20 iunie, potrivit propriilor declarații, gărzile revoluționare iraniene ar fi doborât o dronă de spionaj americană. Nu e clar dacă drona a încălcat spațiul aerian iranian. Drept represalii, Statele Unite au pregătit un atac, pe care însă Trump l-a anulat cu puțin înainte de declanșarea sa. În compensație, el a aplicat sancțiuni liderului spiritual iranian, Ayatollahul Ali Khamenei.
Ca răspuns la sancțiuni, Teheranul a incălcat dispozițiile-cheie ale acordului nuclear, în iulie 2019. Iranul a depășit cantitatea permisă de 300 de kilograme de uraniu îmbogățit cu 3,67 la sută, crescând totodată și nivelul de îmbogățire, la 4,5%.
Nu a trecut mult și o navă de război a SUA a distrus o dronă iraniană, potrivit guvernului american. Teheranul a negat acest lucru și a anunțat, câteva zile mai târziu, descoperirea și destructurarea unei presupuse rețele de spionaj, operate de serviciul secret american, CIA.
În septembrie 2019, atacuri cu drone și rachete au lovit două fabrici petroliere din Arabia Saudită. Responsabilitatea pentru acestea și-au asumat-o rebelii yemeniți, Houthi. Arabia Saudită, Statele Unite și mai multe țări europene au dat însă vina pe Iran.
După două săptămâni, Statele Unite au trimis circa 200 de soldați în Arabia Saudită. În octombrie, și mai multe trupe, sisteme de apărare anti-rachetă și escadrile de luptă au fost transferate în Arabia Saudită.
În noiembrie, Iranul a comis o altă încălcare flagrantă a acordului nuclear. Organizația nucleară iraniană a constatat că 2.000 de kilograme de gaz de uraniu au fost produse la centrala nucleară Fordo.
La 27 decembrie 2019, un cetățean american a fost ucis în atacuri cu rachete, în Irak. Drept răspuns, Statele Unite au lansat atacuri aeriene împotriva milițiilor pro-iraniene, ucigând cel puțin 25 de luptători. Două zile mai târziu, manifestanții au luat cu asalt ambasada SUA la Bagdad. Pentru atac, Washingtonul a dat vina pe Teheran.
În noaptea de 3 ianuarie 2020, generalul iranian Qassem Soleimani a fost ucis într-un raid cu drone americane asupra unui convoi aflat pe aeroportul din Bagdad. Soleimani a fost comandantul Brigăzilor Al-Kuds, o unitate specială a Gărzii Revoluționare Iraniene (IRGG).
Liderul spiritual al Iranului, Ayatollah Ali Khamenei, l-a numit pe Soleimani „fața internațională a rezistenței”. Generalul ucis era considerat un apropiat al conducătorului suprem, uciderea lui fiind considerată un atac asupra lui Khamenei însuși.
Prompt după uciderea generalului iranian, președintele Donald Trump a afișat, pe Twitter, imaginea drapelului american, fără alte comentarii. Teheranul a reacționat, anunțând represalii „la timpul potrivit”.
Secretarul de stat american, Mike Pompeo, a reproșat europenilor într-un interviu dat Fox News, că nu au fost de mare ajutor în operațiunea uciderii lui Soleimani. Potrivit acestuia, „britanicii, francezii, germanii trebuie să înțeleagă că ceea ce am făcut noi, ce au făcut americanii, a salvat, în egală măsură, vieți din Europa”.
Reacția europenilor este însă moderat solidară cu intervenția americană.
O vice-purtătoare de cuvânt a guvernului german, Ulrike Demmer, a declarat pentru Sueddeutsche.de că „demersul american este o reacție la o întreagă serie de provocări militare, de care e responsabil Iranul”. „Cu toate acestea, guvernul federal nu își ascunde teama că uciderea lui Soleiman ar putea provoca un conflict major”.
„Suntem într-un moment de escaladare și trebuie să contribuim cu calm și reținere, la detensionare”. Conflictele regionale „pot fi rezolvate doar pe cale diplomatică”, a mai adăugat ea.
