„Este totuși dificil de considerat că victima a fost un adevărat „disident politic”. Într-adevăr este de notorietate că în regimul comunist orice părăsire a țării era o adevărată raritate, fiind făcută numai de anumiți cetățeni și sub un control strict, raportând la organele de securitate orice mișcare, etc. De asemenea, este de notorietate la ce presiuni erau supuși cei care urmau să părăsească definitiv țara, precum și rudele acestora, pe de altă parte, celor plecați ilegal, li se confiscau proprietățile, cei care plecau legal, erau obligați să „vândă” statului comunist la o valoare arbitrară stabilită de acesta, toate proprietățile deținute, iar dacă le înstrăinaseră, erau obligați să le răscumpere și să le vândă statului comunist la valoarea precizată mai sus”, arată judecătorii Curții de Apel București (CAB), în motivarea deciziei de achitare a ofițerilor Marian Pârvulescu și Vasile Hodiș, acuzați de procurorii militari de infracțiuni contra umanității comise în 1985, atunci când l-au bătut pe Gheorghe Ursu, până ce acesta a rămas fără suflare.
Conform sursei citate, faptele celor doi ofițeri pot fi tratate individual, iar Gheorghe Ursu a fost un privilegiat al sistemului comunist.
„Rudele de gradul I ale acestor persoane erau, ca regulă generală, date afară din serviciu, fiind astfel obligate să presteze munci necalificate pentru a-și câștiga mijloacele de existență. În aceste condiții însă, victima, care avea un fiu stabilit legal și definitiv în S.U.A., nu numai că nu a fost dată afară din serviciu, dar a și făcut toate concediile numai în străinătate, neexistând, practic, țară din Europa nevizitată de acesta, ceea ce este într-o evidentă contradicție cu situațiile descrise mai sus, valabile pentru toți românii de rând. Față de aceste împrejurări, faptele persoanelor care au contribuit la uciderea victimei nu pot fi tratate decât individual ( particular), neexistând o intenție sistematică a autorităților la acea dată de aplicare a acestor tratamente, cu atât mai mult cu cât. după cum s-a arătat. „opoziția” victimei față de regimul comunist a fost nesemnificativă, venind și din partea unei persoane care anterior, pentru o lungă perioadă de timp, a fost privilegiată de acest regim”, se arată în motivarea instanței de judecată.
Decizia în acest dosar a fost luată în octombrie 2019, de Curtea de Apel București, iar dosarul îi vizează pe foștii ofițeri de securitate Vasile Hodiş și Marin Pârvulescu.
Gheorghe Ursu a fost victima Securității în la jumătatea anilor 80, după ce a trimis scrisori către Europa Liberă. În plus, el avea un jurnal în care nota ororile conducerii comuniste. Sentința de la CAB nu este definitivă, iar judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție vor da verdictul final.
