„Pescuitul nu este un subiect ca celelalte, a fost întotdeauna un subiect politic în Europa”, a spus el, amintind că negocierile cu țări precum Norvegia sau Islanda în vederea intrării lor în UE s-au lovit de problema pescuitului. „În niciun caz pescuitul nu va putea fi utilizat ca o variabilă de ajustare la negocierile” cu Marea Britanie.
„Regatul Unit este o mare țară de pescuit”, iar britanicii „vând peste 70% din ceea ce pescuiesc” pe continentul european. „Nu este doar Franța în această dezbatere”, a asigurat ministrul, care era însoțit de secretarul de stat pentru Afaceri europene, Amélie de Montchalin.
În ceea ce privește acest acord cu Londra, Jean-Yves Le Drian a insistat asupra „necesităţii existenței unui acord global pentru care trebuie să se negocieze cât timp va fi necesar”.
„Obiectivul central”, a continuat el, este „să se ajungă la un acord global. Acesta va trebui să acopere toate domeniile și, desigur, pescuitul”. Referindu-se la această imagine potrivit căreia britanicii, de-a lungul anilor petrecuţi în UE, au avut „un picior înăuntru, un picior afară”, ministrul a dat asigurări în esență că, după Brexit, „unii din Regatul Unit” cred că vor avea un picior afară, păstrând unul în interior, se înşală: „nu, ambele picioare vor fi în afară”.
Cu sediul la Roscoff (Finistère) și începând să funcţioneze în 1973, când Marea Britanie a intrat în UE, după cum ne-a amintit Jean-Yves Le Drian, compania Brittany Ferries este angajatorul principal al marinarilor francezi, pentru o cifră de afaceri de peste 444 de milioane de euro. Anul trecut, ea a transportat 2,63 milioane de pasageri, 85% dintre ei fiind britanici, și deservește Irlanda, Marea Britanie și Spania.
Pescarii din opt state membre ale UE depind foarte mult de apele britanice. Acestea din urmă reprezintă 30% din cifra de afaceri a pescarilor francezi.
