Este vorba despre Gabrielei Scutea – pentru funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Crin Nicu Bologa – pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Giorgiana Elena Hosu – pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
Interviurile în fața Secției pentru procurori a CSM sunt programate astfel:
- 10.00 – 11.30 – interviul Gabrielei Scutea pentru funcţia de procuror general al Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție;
- 12.00 – 13.30 – interviul lui Crin Nicu Bologa pentru funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție;
- 14.00 – 15.30 – interviul Giorgianei Elena Hosu pentru funcția de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Conform procedurii, Consiliul Superior al Magistraturii va acorda un aviz care este consultativ. După obţinerea acestuia, ministrul Justiţiei urmează să înainteze propunerile preşedintelui Klaus Iohannis, care va numi noii șefi ai parchetelor. Președintele poate refuza o singură propunere, motivat.
Cei trei procurori au fost propuși la conducerea celor trei parchete în 21 februarie. „Am ales candidații care au prezentat simultan competență și experiență. M-am ferit de experimente pentru că situația în care se află Ministerul Public nu permite experimente”, și-a motivat Cătălin Predoiu propunerile.
Cine este Gabriela Scutea
Gabriela Scutea (47 de ani) este procuror la Parchetul Curții de Apel Brașov. În trecut a ocupat funcțiile de secretar de stat în Ministerul Justiției și de adjunct al procurorului șef al DNA Laura Codruța Kovesi. Ea şi-a început activitatea în 1995 ca procuror stagiar la Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov şi apoi Parchetul de pe lângă Judecătoria Rupea. În mandatul lui Tudorel Toader, Scutea a candidat fără succes și pentru postul de procuror general și pentru cel de procuror-șef al DNA, fiind respinsă de ministrul de atunci al Justiției.
Gabriela Scutea a fost, între noiembrie 2006 – mai 2013, adjunct al procurorului general, care era atunci Laura Codruţa Kovesi, şi era responsabilă pentru activitatea Secţiei judiciare, activitatea de resurse umane şi documentare, ordonator principal de credite (delegat), implementarea programelor cu finanţare externă, precum şi audit. Ulterior, între mai – august 2013, a fost numită consilier al procurorului general de atunci, respectiv Tiberiu Niţu.
Gabriela Scutea era secretar de stat în Ministerul Justiției în ianuarie 2017, când Guvernul Grindeanu a adoptat celebra Ordonanță 13 care modifica Codurile penale. O parte a presei a scris că Gabriela Scutea este cea care l-ar fi convins pe ministrul Justiției Florin Iordache să accepte un termen de 10 zile pentru intrarea în vigoare a OUG 13. HotNews.ro a scris că propunerea privind introducerea unui interval de timp în care să între în vigoare OUG 13 ar fi venit inițial de la Administrația Națională a Penitenciarelor și de la Alina Barbu, angajat la Direcția de Probațiune a Ministerului Justiției.
„În legătură cu ordonanța 13, acest aspect cu termenul de 10 zile l-am mai comentat (…)Toate rezoluțiile mele în dosar sunt consemnate. Eu consider că în legătură cu această propunere care a fost susținută de ministrul Iordache, mi-am exprimat opiniile de o manieră tehnică și indicându-i domnului ministru că România are alte obiective din perspectiva MCV. Cele 10 zile erau necesare pentru că dacă s-ar fi pus în aplicare această ordonanță, niște oameni trebuiau să iasă din închisoare. Acest lucru nu se face peste noapte pentru că nu se eliberează printr-o singură decizie administrativă. Eliberarea ar trebui să se facă printr-o decizie judecătorească”, a susținut Scutea pentru mainnews.ro, după ce a fost propusă de ministrul Justiției în funcția de procuror general.
Într-un interviu acordat apoi cotidianului Libertatea, Scutea a fost întrebată care este adevărul despre acel amendament, cu precizarea că unele informații arată că nu ea ar fi introdus termenul.
Răspunsul Gabrielei Scutea a fost unul nuanțat: „Discuția asupra necesității existenței unui termen de 10 zile a fost purtată și la nivel tehnic, am avut discuții și cu domnul ministru Florin Iordache și cu doamna Barbu. Nu vă ascund, din partea doamnei Barbu și cu partea tehnică plecase o propunere mult mai amplă de 20 de zile și aveam argumentele tehnice necesare. Știți cum e circuitul decizional. La un moment dat, se discută între decidenți. Nu pot să comentez care a fost reacția ministrului Iordache față de acest termen sau care erau intențiile dumnealui, eu am insistat din poziția de secretar de stat că acest termen este necesar ca să se producă tot circuitul eventual de care e nevoie în justiție pentru pronunțarea unei hotărâri de contestație la executare”.
Cine este Crin Nicu Bologa
Crin-Nicu Bologa este prim-procuror adjunct al Parchetului Tribunalul Sălaj. Presa a scris că are o avere impresionantă, el deținând zece proprietăți: două parcări în Cluj-Napoca, un teren în Cluj-Napoca, două terenuri în Zalău, un alt teren în Sălaj, un teren agricol în județul Constanța, două apartamente la Cluj-Napoca și o casă la Zalău, potrivit Libertatea.
Cine este Giorgiana Hosu
Giorgiana Hosu a preluat interimar funcția de procuror-șef al DIICOT în octombrie 2019, după demisia lui Felix Bănilă, în plin scandal legat de cazul Caracal. În 19 decembrie 2019, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a respins propunerile de prelungire a delegărilor procurorilor Georgiana Hosu (procuror șef) și Oana Schmidt-Hăineală (procuror şef adjunct) la conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
Anterior, Giorgiana Hosu a fost adjunct al șefului DIICOT, fiind numită în octombrie 2018, la propunerea lui Tudorel Toader. Ea era însă în funcție din luna august, fiind delegată pentru 6 luni. Hosu a fost adjunct al DIICOT și în perioada 2013-2015, după ce, anterior a condus vreme de cinci ani Serviciul de combatere a macrocriminalităţii economico-financiare al instituției.
După ce Alina Bica și-a dat demisia în 2015 din funcția de procuror-șef al instituției, Giorgiana Hosu a preluat interimatul la șefia instituției. Giorgiana Hosu a pierdut, în anul 2015, cursa pentru șefia DIICOT, aceasta fiind câștigată de Daniel Horodniceanu. Printre dosarele instrumentate de ea se numără și cel al omului de afaceri israelian Sorin Beraru, care a fost cercetat pentru fraudarea cu peste 3,5 milioane de dolari a societăţii CICO.
După ce a încercat să o mituiască pe Giorgiana Hosu cu jumătate de milion de euro pentru a renunţa la anchetă, Sorin Beraru a fost condamnat la șapte ani de închisoare. Ea s-a ocupat și de dosarul omului de afaceri Hassan Awdi, condamnat la opt ani închisoare în dosarul falimentării CFR Mesagerie și pe cel al lui Omar Hayssam, care a primit 24 de ani şi patru luni închisoare în dosarul „Manhattan”. Dan Hosu, soțul Giorgianei Hosu, a fost reținut de DNA în dosarul privind S.C Carpatica Asig S.A, însă judecătorii instanței supreme au respins cererea de arestare preventivă, el fiind plasat sub control judiciar.
La acea vreme, unele voci susțineau că dosarul soțului său ar fi fost unul dintre motivele pentru care aceasta a pierdut concursul pentru șefia DIICOT. Dan Hosu, în calitate de administrator al unei firme, a fost acuzat de trafic de influenţă, instigare la acces ilegal la un sistem informatic, instigare la folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii şi dare de mită. DNA l-a trimis în judecată în anul 2017.
CITEȘTE ȘI:
