Prin intermediul unui comunicat, agenția spațială a Statelor Unite a anunțat că „astăzi îi sărbătorim cei 101 de ani de viață și îi onorăm excelența care a doborât bariere sociale și rasiale”.
Johnson a lucrat la Comitetul Consultativ Național în Aeronautică (Naca), o unitate segregată care a devenit Administrația Națională Aeronautică și Spațială (NASA) în 1958. În interiorul instituției Naca, din statul american Virginia, existau semne care indicau toaletele pe care le puteau folosi femeile și persoanele de culoare.
Katherine Johnson a lucrat mai întâi în cadrul programelor aviatice, iar mai apoi s-a alăturat Proiectului Mercury, prima misiune spațială cu echipaj uman a SUA. În 1961, Johnson a contribuit la analizarea traiectoriei misiunii Freedom 7, prima misiune care a transportat un american în spațiu, fiind vorba despre astronautul Alan Shepard.
De asemenea, Johnson era cunoscută pentru verificarea calculelor computerului NASA care a plănuit misiunea lui John Glenn în orbită, reușind să le efectueze cu asemenea rapiditate încât colegii săi au numit-o un „computer uman”.
Printr-un mesaj publicat pe platforma Twitter, administratorul Nasa, Jim Bridenstine, a transmis că „familia NASA” a fost întristată de moartea unui „erou american”. „Moștenirea ei nu va fi uitată niciodată”, a mai scris acesta pe Twitter.
În 2015, președintele Barack Obama o decora pe Johnson cu „Medalia prezidențială a libertății”. Totodată, în luna noiembrie a anului 2019, aceasta a fost aleasă pentru a primi „Medalia de aur a Congresului”, cea mai mare onoare acordată unui civil de către Congresul Statelor Unite.
În 2016, viața sa a fost subiectul filmului nominalizat la premiile Oscar „Hidden Figures/Figuri ascunse”, povestea sa fiind spusă de către actrița Taraji P. Henson.
