Cele patru neclarități din Ordonanța privind amânarea ratelor la credite. Guvernul a adoptat aseară două ordonanțe cu privire la posibilitatea amânării ratelor la credite, una pentru persoanele fizice, celalaltă pentru persoanele juridice. Ordonanțele conțin însă însă cel puțin patru aspecte neclare. Cine, în ce condiții, pe cât timp și cum va dovedi incapacitatea de plată din cauza situației generate de răspândirea coronavirusului, sunt cele patru întrebări la care normele aferente celor două acte normative vor trebui să vină cu precizări foarte clare. Cine ar putea beneficia de această prevedere? De suspendarea ratelor la bănci vor putea beneficia cei ale căror venituri au fost afectate „direct sau indirect” de Covid-19, se arată în actul normativ. Prima întrebare este ce înseamnă a fi afectat direct și ce înseamnă indirect? Direct, se poate presupune, ar fi exact acele industrii care au fost nevoite să își închidă activitatea, pe fondul restricțiilor de circulație și, respectiv orice presupune ”distanțare socială”. Și aceste industrii pot fi lesne identificate, de la transport de orice fel până la retail mare, fizic, entertainment, evenimente, presa scrisă și difuzarea acesteia, unele sectoare de producție, scrie Adevărul.
Reţelele 5G se lansează într-un ritm mult mai rapid decât reţelele 4G. Dar coronavirusul ar putea încetini cadenţa. Conform datelor de la firma de analiză a industriei Omdia, rețelele 5G se lansează mult mai repede decât o făceau, în urmă cu zece ani, rețelele 4G. Tendința sugerează că, dacă acest ritm se păstrează, ar trebui să vedem rețelele viitorului mai rapid decât ne așteptam. A fost nevoie de aproximativ 10 trimestre – aproximativ de la sfârșitul anului 2009 până la începutul anului 2012 – pentru ca rețelele 4G să ajungă la 17,9 milioane de conexiuni. 5G a atins deja acest număr în doar un an. Pentru comparație, reţeaua 3G a avut nevoie de 11 trimestre pentru a atinge acest număr, iar pentru 2G – 14 trimestre. Cu toate acestea, deoarece 5G continuă să se răspândească în întreaga lume, la fel și conexiunile LTE. Până la sfârșitul anului 2020, se preconizează că conexiunile globale 4G LTE vor atinge 5,9 miliarde până la finele anului, conform Economica.net.
Carrefour, prima mare mișcare a unui retailer în România: Își asumă plafonarea prețurilor până de Paște. Retailerul francez Carrefour, operatorul celui mai mare lanț de hipermarketuri din Europa și al doilea mare jucător de profil la nivel global, a inițiat prima mare mișcare pe piața din România, asumându-și promisiunea de a plafona prețul pentru până la 500 de produse esențiale, în perioada 25 martie – 19 aprilie. Plafonarea prețurilor este asumată pentru categorii precum: produse de bază (faină, paste, ulei, zahăr etc), alimente congelate, conserve, apă și sucuri, lactate și brânzeturi, mezeluri și specialități, cafea și dulciuri, îngrijire personală și produse pentru bebeluși. Plafonarea este decisă și după ce, în spațiul public, au fost unele voci care au reclamat creșteri de prețuri în mai multe magazine ale diferiților retaileri, inclusiv la Carrefour. Plafonarea va fi operată, foarte probabil, la prețurile de acum, informează Profit.ro.
Se închide H&M? Compania a luat o decizie care a uluit toată piața. Se pare că H&M va fi nevoit să concedieze zeci de mii de oameni şi să anuleze plata dividendelor, întrucât al doilea cel mai mare retailer de haine din lume şi-a analizat poziţia în criza cauzată de coronavirus şi a închis până acum mai mult de două treimi dintre cele 5.000 de locaţii la nivel global. Până în prezent, grupul suedez, cu peste 130.000 de angajaţi la nivel global, nu a dat mai multe detalii și nu a specificat câţi dintre aceştia ar fi concediaţi temporar. Totuși, mesajul transmis de H&M este că decizia „ar putea afecta zeci de mii de angajaţi în toate segmentele businessului”. Totodată, H&M a precizat că în unele cazuri, contractele vor fi terminate definitiv din cauza impactului pandemiei asupra businessului, se arată în articolul Capital.ro.
Vânzările de retail au crescut cu peste o treime de când COVID-19 a ajuns în România. Cum s-au adaptat românii la viața în carantină. România a înregistrat, în perioada 23 februarie – 15 martie, o creştere cu 37,2% a vânzărilor în retail, cele mai importante salturi fiind consemnate la produsele de îngrijire personală şi la alimente, reiese dintr-o analiză Nielsen. În viziunea analiştilor, ţara noastră a trecut prin primele patru stagii de comportament şi se află, în prezent, la o lună de la declanşarea locală a pandemiei de COVID-19, deja în stagiul 5, cel al „vieţii cu restricţii”. Potrivit Nielsen România, pe parcursul a trei săptămâni, în marja unei creşteri totale de 37,2% la vânzările bunurilor de larg consum, cea mai accentuată dinamică a fost consemnată în cazul produselor de îngrijire personală (+65,6%) şi cel al produselor alimentare (+42%), în timp ce produsele pentru îngrijirea locuinţei au crescut în total cu 23,4%, în comparaţie cu acelaşi interval din 2019, relatează Agerpres.
Comentariu: Cât valorează o viață de om? Nici nu-ţi vine să crezi! După două săptămâni de pauză totală, unii au început să facă socoteli de genul: morți versus creștere economică. Aşa ceva nu se poate, susţine Henrik Böhme pentru DW. Este o întrebare la care nu există răspuns. Eu cel puțin nu îl am. Unii cred, însă, că știu răspunsul. Esența acestei dezbateri înfiorătoare ar fi următoarea: Ce este mai important, protejarea sănătății fiecăruia dintre noi sau apărarea de o posibilă criză economică majoră? Învățăm încă să jonglăm cu sume și mai mari decât cele din perioada crizei financiare. 2000 de miliarde de dolari este valoarea pachetului de ajutor adoptat de SUA, 750 de miliarde de euro pune la dispoziție BCE, 600 de miliarde oferă guvernul german. Peste tot în lume se anunță astfel de pachete de salvare. Și desigur că ne întrebăm: cine va plăti toate aceste sume? Acum se merge deci mai departe, direct la un calcul. Câți morți putem și vrem să ne permitem? Întrebarea poate fi pusă și altfel: cât valorează pentru noi o viață de om?
Ce va ține minte fiecare din criza Covid-19? O scurtă reflecție ”de weekend” (pentru că nu are legătură directă cu problemele financiare ale acestor zile) – pe o problemă care este egal de serioasă (ba chiar mai serioasă) cu cea a banilor. În 2002 descoperisem, ca jurnalist de investigație – și apoi mă străduisem timp de 4 luni să dovedesc asta – unul din cele mai mari tunuri din energie care s-au dat în România după Revoluție – problema retehnologizării Hidroelectrica, la Porțile de Fier – prejudiciile acumulându-se, până la finele întregii afaceri, la peste un miliard de dolari. Când n-am mai putut scrie despre asta, informațiile au fost rostogolite ani în șir de presa vremii, ca și cum ale ar fi fost (de fapt, chiar au fost) un bun comun pe care oricine îl putea aduce sub ochii celorlalți. Astăzi aceste articole – despre o fraudă istorică în care se combinaseră companii românești și străine, cu contracte interstatale și cu plutoane de afaceriști din servicii secrete – nu mai există nicăieri: internetul le-a aruncat într-un Recycle Bin mondial, așa cum probabil internetul chinezesc sau rusesc fac puțină ordine în informația pentru cele două popoare. În urmă cu vreun an, un avocat tot insista pe mail să șterg din arhiva cursdeguvernare.ro, invocând dreptul la uitare.
