„Din primele informații, chiar dacă exista două teste negative efectuate la interval de 24h, totuși persoana a suferit leziuni grave în urma infectării care au cauzat decesul. Ministrul Sănătății a solicitat astăzi Institutului Național de Sănătate Publică clarificări”, anunță Ministerul Sănătății.
- Bâlbâiala autorităților în cazul Lenuța Buta: Moartă din cauza coronavirusului, apoi vindecată
Asistenta medicală din Botoșani, în vârstă de 45 de ani, a fost trecută inițial pe lista deceselor cauzate de coronavirus. Grupul de comunicare strategică a anunțat-o inițial ca decesul nr. 1178 înregistrat în România și a precizat că femeia nu suferea de alte afecțiuni (comorbidități). Ulterior, Grupul de comunicare strategică a anunțat că „INSP a revenit și a înlocuit decesul 1178 deoarece cazul a fost declarat vindecat cu două teste negative – al doilea test negativ fiind „descoperit” de DSP Botoșani după deces.
Autoritățile au anunțat apoi că sunt „alte cauze” ale morții, fără a preciza însă care sunt acestea, în condițiile în care, la momentul decesului, spuneau că femeia nu suferea de alte afecțiuni.
- Sindicat: Nu se poate ca autorităţile sanitare să susţină că decesul nu a survenit din cauza acestui virus
Sindicatul „Solidaritatea sanitară” din Botoşani a solicitat marți Institutului Naţional de Sănătate Publică şi Direcţiei de Sănătate Publică Botoşani să reanalizeze codul de deces al asistentei medicale Lenuța Buta.
El susţine că, atâta timp cât cadrul medical de la Secţia de boli infecţioase a Spitalului Judeţean de Urgenţă „Mavromati” a stat timp de o lună la terapie intensivă ca urmare a stării grave generate de contactarea COVID-19, nu se poate ca autorităţile sanitare să susţină că decesul nu a survenit din cauza acestui virus.
„Noi avem obligaţia, cel puţin morală, să îi facem dreptate colegei noastre. Vom face toate demersurile pentru a modifica reclasificarea cauzelor decesului, aşa cum este şi pe certificatul de deces. COVID-19 este una din cauzele decesului. Nici nu a avut perioada completă din momentul în care a avut ultimul test negativ până la vindecarea bolii, aşa cum este în definiţia din caz. În opinia noastră, nu ştiu cum au gândit autorităţile. Suntem revoltaţi. E puţin spus că suntem revoltaţi. Doar în ipoteza în care încearcă să nu plătească pensia de urmaş băiatului colegei noastre decedate”, a afirmat Bulboacă, citat de Agerpres.
La rândul său, şefa Secţiei de boli infecţioase din Botoșani, Valentina Morcov, susţine că este nedrept ca decesul asistentei de 46 de ani să fie pus pe seama altei boli decât coronavirus.
„Pacientul nu s-a externat la domiciliu vindecat şi a murit după aceea. A murit la câteva zile de la negativare, dar încă era internat în spital şi a murit din cauza afectării pulmonare în infecţia cu coronavirus”, a declarat Valentina Morcov.
Potrivit Legii 56/2020 pentru recunoaşterea meritelor personalului medical participant la acţiuni medicale împotriva COVID-19, urmaşii personalului medical decedat în urma complicaţiilor medicale cauzate de infectarea cu coronavirusul COVID-19 beneficiază de dreptul la pensie de urmaş până la împlinirea vârstei de 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani; pensie de urmaş egală cu 75% din salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie avut/avută de personalul medical la data decesului; dreptul la asistenţă medicală şi medicamente gratuite în cadrul reţelei sanitare a Ministerului Sănătăţii sau, după caz, ministerele cu reţea sanitară proprie, cu decontarea cheltuielilor de către acestea; scutirea de la plata impozitului pe terenul şi pe clădirea folosită ca domiciliu aflate în proprietate sau coproprietate.
Articol în curs de editare.
