Agent de turism in vreme de pandemie: „Am muncit peste 8 ore pentru un profit de 3 euro, iar clientii ma suna la 10 noaptea sa ma intrebe daca toti turistii vor purta masca la hotel” ● Sfârșitul republicii automobilistice germane? Statul ar putea deveni acționar la Blue Air. La schimb ar putea oferi ajutor financiar ● Benzina a revenit la nivelul de dinaintea ordonanței militare de plafonare a prețului, scumpindu-se în ultima lună și jumătate cu 30 de bani/l. ● Care este preţul pe care trebuie să-l plătim la Bruxelles pentru marele ajutor financiar anunţat de Iohannis? ● Marile economii ale lumii vor fi asiatice ● Triunghiul fiscal al Bermudelor: cum ajungi să nu mai ai asigurare de sănătate, deși ai toate taxele plătite!
Sancţiuni de până la 20.000 lei pentru discriminarea salariaţilor. Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, legea prin care este interzisă discriminarea sau concedierea salariaţilor pe criterii de rasă sau altele, sancţiunea fiind amendă de la 1.000 lei la 20.000 lei, scrie Agerpres.Potrivit prevederilor, „orice discriminare directă sau indirectă faţă de un salariat, discriminare prin asociere, hărţuire sau faptă de victimizare, bazată pe criteriul de rasă, cetăţenie, etnie, culoare, limbă, religie, origine socială, trăsături genetice, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare cu HIV, opţiune politică, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală, apartenenţă la o categorie defavorizată, este interzisă”. Constituie discriminare directă orice act sau faptă de deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, întemeiate pe unul sau mai multe dintre aceste criterii, care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea ori înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării drepturilor prevăzute în legislaţia muncii, scrie ziarul Adevarul.
Marile economii ale lumii vor fi asiatice. Clasamentul celor mai mari economii ale lumii va arăta diferit în 2024, faţă de situaţia prezentă, poziţiile de top urmând să fie deţinute majoritar de ţări asiatice, conform prognozelor organismelor internaţionale. Forumul Economic Mondial (WEF) susţine, citând date ale Băncii Mondiale şi Forumului Monetar Internaţional (FMI), că ţările din Asia vor deţine patru din primele cinci poziţii ale topului marilor economii ale lumii, după mărimea Produsului Intern Brut (PIB) în 2024, ceea ce va duce mai jos în acest clasament statele europene care încă sunt puteri economice. Creşterea economică a Chinei a fost solidă încă din anii 1990, în timp ce India şi Indonezia au intrat mai recent în top 10 al celor mai mari economii din lume, iar aşteptările arată că aceste două ţări asiatice (India şi Indonezia) vor ajunge pe poziţiile trei şi cinci în 2024, când Japonia este preconizată să se claseze pe locul al patrulea, în timp ce Rusia va urca pe locul al şaselea, notează ziarul Bursa.
Triunghiul fiscal al Bermudelor: cum ajungi să nu mai ai asigurare de sănătate, deși ai toate taxele plătite! Angajați cu contribuțiile de sănătate plătite la zi dispar pur și simplu de pe lista persoanelor asigurate și devin buni de plată. Ei nu pot beneficia de tratament la stat și nici de medicamente compensate, deși au cotizat. Experții spun că fenomenul se întâmplă de mulți ani și este similar cu cazurile persoanelor aflate în șomaj tehnic, care apar la rândul lor ca neasigurate. Angajații care lucrează în cadrul firmelor ce au optat să-și amâne plata taxelor până pe 25 octombrie, în acord cu măsurile anticriză ale Guvernului, riscă să aibă același gen de probleme. Povestea pleacă de la o declarație depusă de angajatori, Declarația 112 privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, a impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate. Aceasta se completează conform unui ordin comun al Ministerului Finanțelor, Ministerului Muncii și Ministerului Sănătății, potrivit cotidianului Libertatea.
Transgaz, după declarațiile ANRE privind BRUA: Nu se înscriu pe linia deontologiei profesionale. Transgaz a transmis, joi, o replică la declarațiile ANRE, potrivit cărora banii pentru conducta BRUA se vor regăsi în tarif. „Nu se înscriu pe linia deontologiei profesionale și sunt contrare cu ceea ce anterior ANRE a aprobat”, spun reprezentanții Transgaz. Ca urmare a declarației publice a unui oficial ANRE privind includerea în tarif a banilor pentru conducta BRUA, Transgaz apreciază că prin aceasta se aduce atingere capitalului de imagine atât în mediul de afaceri din sectorul energetic în care compania își desfășoară activitatea cât și în piața de capital, Transgaz fiind societate listată la Bursa de Valori București, potrivit Jurnalului Național.
Începe construcţia tronsonului de autostradă Târgu Mureş – Ungheni. Compania Strabag a început lucrările pentru construcţia sectorului de Autostradă Târgu Mureş – Ungheni şi Drum de Legătură, care face parte din Autostrada Braşov – Târgu Mureş – Cluj – Oradea, informează Compania de Drumuri, via InCont. „Utilajele antreprenorului SC Strabag SRL sunt deja prezente în teren şi lucrează intens la decopertări. De asemenea se pregătesc utilajele şi a început aprovizionarea cu materiale în zona organizării de şantier”, precizează sursa citată. Valoarea contractului este de 192,059 milioane de lei fără TVA şi va fi asigurată din fonduri europene nerambursabile. Contractul prevede execuţia lucrărilor pentru un total de 9,2 kilometri, respectiv Târgu Mureş – Ungheni (4,5 km) + drum de legătură (4,7 km). Durata de realizare a acestui contract este de 18 luni, iar perioada de garanţie a lucrărilor este de 108 luni (9 ani). Lucrările pentru realizarea acestui sector de autostradă prevăd şi construcţia a trei poduri şi pasaje pe drumuri de legătură, şase poduri şi pasaje pe autostradă, precum şi două noduri rutiere pentru conectarea autostrăzii la reţeaua de drumuri existentă, scrie România Liberă.
Nicu Marcu, noul președinte ASF, face curățenie generală: Pedepse penale pentru scurgerea de informații, „angajații politici” puși la muncă. Noul președinte al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Nicu Marcu(foto), pare decis să facă ordine în instituția care a pierdut mult în putere și credibilitate în ultimii ani. Fostul deputat și vicepreședinte al Curții de Conturi nu doar că a început să pună la muncă o parte a consilierilor angajați politic și a salariaților veniți în instituție pe aceleași criterii, dar a introdus și un regulament fără precedent privind secretul de serviciu. Partea mai puțin luminoasă a acestui regulament, care prevede sancțiuni penale, este că afectează nu doar salariații ASF și membrii Consiliului ci și terții care ar ajunge în posesia unor „informații sensibile”. Și mai interesant, noul regulament prelungește responsabilitatea salariaților și membrilor Consiliului în ceea ce privește „informațiile sensibile” și după ce aceștia pleacă din ASF.În sensul noului regulament, intrat deja în vigoare, aproape orice informație la care au acces salariații ASF și membrii Consiliului poate intra la categoria „informație sensibilă” și, prin urmare, propagarea sa poate aduce pedepse penale pentru cei care o distribuie, după cum prevede același document. Sunt incluse rapoartele și analizele privind situația entităților supravegheate de ASF, informațiile privind situația internă a ASF, detaliile privind sancțiunile decise de ASF și, în general, orice informații a căror diseminare se consideră că ar putea aduce prejudicii instituției. Amintim că ASF este instituția care supraveghează piața asigurărilor, piața de capital și piața pensiilor private, potrivit Economica.net.
Proiectul pentru munca flexibilă: nu se fac concedieri colective, managementul nu primește bonusuri pe perioada aplicării Kurzarbeit. Angajatorul poate reduce unilateral timpul de muncă al salariaților cu cel mult 50%, în situații excepționale precum epidemia de coronavirus, conform proiectului de OUG prin care Cabinetul Ludovic Orban intenționează să introducă munca flexibilă (corespondentul modelului german Kurzarbeit). Proiectul se află la avizare la Consiliul Economic și Social (CES) și conține mai multe modificări față de forma inițială, ce a generat amenințări din partea reprezentanților sindicatelor.OUG prevede că salariații vor primi, în afara veniturilor corespunzătoare orelor lucrate, o indemnizaţie de 75% din diferența dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul individual de muncă și salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de muncă, scrie cursdeguvernare.ro.
