Ideea unui venit de bază garantat și necondiționat nu este nouă. Statul ar plăti o sumă fixă tuturor cetățenilor, în fiecare lună, indiferent de soldul contului lor – și, mai ales, fără sa ceară nimic în schimb, cum se întâmplă în cazul acordării de ajutor social. Ar fi aceasta calea către o societate mai echitabilă, în care temerile existențiale dispar? Sau este un vis prea scump, cu rezultatul că aproape nimeni nu va mai merge la muncă? Două institute din Germania și un ONG și-au unit eforturile pentru a afla răspunsurile la aceste întrebari, într-un experiment în care se plătesc beneficiarilor 1.200 de euro pe lună, vreme de trei ani.
În schimbul de argumente pro si contra nu exista o bază științifică, de aceea, în Germania s-a inițiat un studiu pe termen lung și pe scară largă. Scopul este de a afla ce efecte are, pe piața muncii, un venit de bază necondiționat și cum se comportă beneficiarii acestui proiect. Renunță la locul de muncă? Lucrează cu jumătate de normă? Își deschid propriile afaceri?
Baza de studiu
Pentru a găsi răspunsurile, Institutul German de Cercetări Economice (DIW) s-a asociat cu Institutul Max Planck pentru Cercetarea Bunurilor Colective și asociația „Mein Grundeinkommen”, care promovează încă din 2014 ideea unui venit de bază necondiționat. Împreună, cele trei entități și-au prezentat săptămâna aceasta proiectul la Berlin.
Cercetătorii au un obiectiv ambițios: ei vor să recruteze un milion de oameni pentru proiectul lor. Aceștia vor proveni din toate categoriile sociale, de la angajați la șomeri, de la pensionari la antreprenori și liber-profesioniști. Potrivit inițiatorilor proiectului-pilot, acest număr mare este necesar, pentru a putea forma un grup cât mai divers de participanți. Singurele condiții impuse solicitanților sunt de a avea cel puțin 18 ani și de a locui în Germania.
Câștigătorii
Restul de 1.380 de participanți la studiu servesc ca grup comparativ. Astfel se poate constata dacă efectele asupra pieței forței de muncă, observate în studiu, se datorează, efectiv, introducerii venitului de bază. Studiul urmează să fie finanțat din donații de la aproximativ 140.000 de persoane private.
Pragul sărăciei
În principiu, apare întrebarea: „De ce 1.200 de euro?”. Cercetătorii au ales în mod deliberat această sumă, care reprezintă un venit de 14.400 de euro pe an, cu puțin peste nivelul așa-numitului „prag al sărăciei”, pe care Oficiul Federal de Statistică îl calculează în mod regulat. Pentru persoanele singure, valoarea acestuia este, în prezent, de 13.600 euro pe an.
Experimentul finlandez
Primele constatări privind efectul unui venit de bază necondiționat sunt disponibile, printre altele, în urma unui experiment din Finlanda. În 2017 și 2018, guvernul finlandez a plătit, fără taxe și necondiționat, pe parcursul unei perioade de testare, câte 560 de euro în fiecare lună, unor 2.000 de șomeri pe termen lung, aleși aleatoriu.
Bilanțul finlandez a fost prezentat în urmă cu câteva luni: cei care aparțineau acestui grup de cetățeni erau adesea mai relaxați, venitul sigur a avut un efect pozitiv asupra psihicului acestora. Însă experimentul din Finlanda nu a putut demonstra, în mod explicit, efectele sperate și pozitive pe piața muncii.
Cvasi-experimentul berlinez
Experimentul actual din Germania nu este chiar o premieră absolută. În 2019, Berlinul a demarat un program cu așa-numitul „venit de bază solidar”. Așa cum se practică el și acum, în capitala Germaniei, acesta este legat de anumite condiții de îndeplinit de către beneficiar, fiind, mai degrabă, un program de plasare la locul de muncă.
În cadrul programului berlinez, până la 1.000 de șomeri trebuie să fie angajați în companii municipale, de exemplu în centrele sociale de zi, în transportul local sau în domeniul administrației de locuințe, urmând ca aceștia să primească salariul minim pe economie.
Bani de criză
Peste jumătate dintre germani sunt în favoarea unui venit de bază necondiționat, fapt demonstrat de rezultatele unui studiu realizat de DIW, anul trecut. În principal, adepții sunt tineri cu studii, predominant cu opțiuni politice de stânga, ca și oameni cu venituri mai mici, din Germania.
Venitul de bază necondiționat a intrat în discuție recent, legat și de actuala situație de criză, când s-a pus în discuție modul în care liber-profesioniștii și micii întreprinzători pot fi susținuți financiar, în timpul pandemiei de Covid-19.
Cu acest prilej, activiștii din Germania au strâns aproximativ o jumătate de milion de semnături, într-o petiție online din cadrul unei campanii pentru venitul de bază necondiționat.
