Obligația capitalului social minim o să dispară pentru SRL-uri ● Cât costă reclamele pentru primarii PSD plătite din bani publici? ● Primul client care a scăpat de popriri de aproximativ 45.000 de euro pe noua formă a legii dării în plată ● Scandalul anului: Cum au spălat cele mai mari bănci din lume 2 trilioane de dolari/ De unde proveneau banii și pentru cine erau ”spălați” ● Cu cine ne batem pe banii investitorilor ● James Kirchick: ”Ne îndreptăm spre o Americă de tip Weimar” ● Adrian Codîrlașu: OUG 114 ne-a ajutat, paradoxal, să devenim piață emergentă ● BNR: Mărirea cu 40 la sută a punctului de pensie va crește deficitul bugetar la peste 11 la sută.
Obligația capitalului social minim o să dispară pentru SRL-uri, au votat senatorii. Societățile cu răspundere limitată (SRL) vor scăpa de obligația de a avea un capital social minim, iar transmiterea părților sociale către persoane din afara firmei se va face mult mai ușor, prevede un proiect de lege adoptat azi de Senat,
potrivit avocatnet.ro
Cât costă reclamele pentru primarii PSD plătite din bani publici? Publicitatea electorală este interzisă în timpul campaniei, însă există o portiță de scăpare pentru candidații aflați în funcție. Nimic nu împiedică primăriile sau instituțiile din subordine să își promoveze realizările. Este o rețetă de care Gabriela Firea și alți candidați profită din plin, la tv. Sute de reclame despre proiectele și realizările companiilor municipale din subordinea Primăriei Municipiului București, condusă de candidata PSD Gabriela Firea, rulează la posturile de televiziune sau de radio, în plină campanie electorală. Candidata Gabriela Firea nu apare în aceste spoturi, însă „realizările” instituțiilor din subordinea ei, da. La fel se întâmplă și cu realizări sau doar proiecte ale unor companii municipale din sectorul 3, din subordinea primarului Robert Negoiță (Pro România, fost PSD), sau din sectorul 1, din subordinea primarului Dan Tudorache (PSD). Pe bani publici, primarii PSD în funcție fac promovare de milioane de lei în ultima săptămână de campanie, scrie Europalibera.org.
A apărut primul client care a scăpat de popriri de aproximativ 45.000 de euro pe noua formă a legii dării în plată Primul efect al noii legi a dării în plată,promulgată pe 13 mai 2020: primul client a cărui casă a fost executată silit de bancă, dar a rămas cu datorii pentru tot restul vieţii, a primit deja înştiinţarea de ştergere a datoriilor de circa 45.000 de euro. Omul, care avea un credit în franci elvețieni, a primit vestea la nici două luni după ce a depus cererea de dare în plată pe formatul noii legi 77/2016.Conform informaţiilor oferite de avocatul Adrian Cuculis, a cărui firmă de avocatură a depus cea de-a doua notificare de dare în plată a creditului pentru un imobil deja executat de bancă, pentru rezolvarea situaţiei nu au fost necesare nici două luni de zile, scrie Economica.net.
Scandalul anului: Cum au spălat cele mai mari bănci din lume 2 trilioane de dolari / De unde proveneau banii și pentru cine erau ”spălați”. Cele mai mari instituţii bancare din lume au spălat sume imense de bani provenite din droguri, averile deturnate ale ţărilor în curs de dezvoltare, bani ai oligarhilor și infractorilor ruși şi bani câştigaţi din piramide Ponzi, dezvăluie o investigaţie internaţională a Consorţiului Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie (ICIJ), care denunţă insuficienţele de reglementare din sectorul bancar. Mii de rapoarte pe care bănci importante le-au prezentat revizorilor demonstrează că ele au ajutat presupuși teroriști, traficanți de droguri și oficiali corupți din străinătate să-și strămute trilioane de dolari prin toată lumea în pofida faptului că băncile se îndoiau de natura tranzacțiilor, potrivit NY Times. Documentele, recunoscute ca rapoarte pe tema unor operațiuni suspecte, au fost obținute de BuzzFeedNews și difuzate prin intermediul unui consorțiu de jurnaliști din întreaga lume. Cele peste 2.100 de rapoarte, depuse de importante bănci americane și internaționale, vizează tranzacții de peste 2 trilioane de dolari datând din perioada 1999–2017,
scrie punct.news.
Cu cine ne batem pe banii investitorilor: care sunt pieţele emergente cele mai apropiate ca dimensiune pentru România. România a intrat de ieri în rândul pieţelor de capital emergente. Banca Transilvania şi respectiv Nuclearoelectrica vor face parte dintre companiile membre ale Emerging All Capital. Ponderea aproximativă pe care România o va avea în totalul alocat de FTSE statelor emergente va fi de 0,038%. Am căutat să vedem ce state ar fi mai apropiate de noi ac pondere şi care ar fi situaţia acestor burse la momentul actual. Şi am luat spre comparaţie Cehia (0,11% în FTSE Emerging All Cap Index), Peru (0,05%), Egipt (0,16%) şi Pakistan (0,11%). Şi iată, în cuvinte puţine şi cifre mai multe, cum se prezintă situaţia. De ce e bine de ştiut? Pentru că e *concurenţa* noastră directă pentru atragerea banilor investitorilor! Sursa datelor sunt bursele locale iar calculele şi transformările în USD îmi aparţin,
scrie fineco24news.blogspot.com.
James Kirchick: ”Ne îndreptăm spre o Americă de tip Weimar”. James Kirchick este un cunoscut jurnalist american, cu apariții frecvente la radio și televiziune, este autorul unei cărți amplu dezbătute, publicată și în limba română de Polirom – „Sfârșitul Europei. Dictatori demagogi și noul ev întunecat” (2018). Despre America zilelor noastre avertizează că se află în plină dinamică de tip Weimar, „angajată într-un conflict politico-social a cărui intensitate crește mereu, amplificată de extremele din ambele părți”. Efectul? „Este sufocat centrul politic”.Mă îngrijorează clivajele politice, geografice și chiar generaționale care s-au consolidat între multiple sectoare societale. Cel puțin în timpul vieții mele nu am fost atât de fragmentați pe aceste chestiuni pe cât suntem astăzi. Mare parte dintre temerile și preocupările pe care mulți dintre americani le-au avut despre supracentralizarea puterii, transformarea în dictatură, despre tendințele autoritare sunt, de fapt, exagerate”,
scrie cursdeguvernare.ro.
Adrian Codîrlașu: OUG 114 ne-a ajutat, paradoxal, să devenim piață emergentă. De luni, piața de capital din România a dobândit statutul de piață emergentă, în urma unei decizii luate de agenția de evaluare financiară FTSR Russell. Ce înseamnă și cum a fost dobândit acest statut, după cel de piață de frontieră, și care sunt avantajele sale, care sunt riscurile de a-l pierde și ce anume poate face statul, într-un interviu acordat Europei libere de președintele CFA Society România, Adrian Codîrlașu. Analistul financiar s-a referit și la unul din paradoxurile care au stat la baza dobândirii acestui statut: reacția de panică la OUG 114, ca o consecință nescontată, însă, de autorii OUG 114,
potrivit Europa Libera.
BNR: Mărirea cu 40 la sută a punctului de pensie va crește deficitul bugetar la peste 11 la sută. Mărirea cu 40 la sută a punctului de pensie, care ar putea fi aprobată marți în plenul Parlamentului, va crește deficitul bugetar la peste 11 la sută, avertizează un studiu elaborat de BNR. „Un risc sistemic mare este posibil prin agravarea stării bugetului public, a finanţelor publice, destabilizarea economiei dacă se majorează punctul de pensie cu 40%, ceea ce ar duce la o creştere a deficitului bugetar în 2021 la peste 11% din PIB. Am avea o reacţie a pieţelor financiare ce ar putea afecta grav economia, îngreunând revenirea în 2021. În loc de o corecţie macroeconomică ordonată, pe mai mulţi ani, am fi obligaţi la o corecţie dezordonată, foarte costisitoare economic şi social”, precizează raportul postat pe site-ul BNR,
citat de România Liberă.
