„Toate marjele de eroare stabilite sunt asumate la un nivel de încredere de ±95%, ceea ce înseamnă că în cinci cazuri dintr-o sută sunt acceptate erori de eșantionare. Menționăm că abaterile se calculează la nivel de procent, respectiv la scorul obținut de fiecare candidat, persoană sau partid și nu la distanța dintre procente, cum greșit se mai invocă în mass-media, deși la ecarturi marja de eroare se calculează altfel. O astfel de abordare face ca în loc să se vorbească, de exemplu, de o abatere de ±2-3% să se invoce predicții exagerate cu diferențe chiar și de 10 procente, deși abaterile care contează sunt cele situate în afara marjei de eroare pentru fiecare candidat, sau în afara marjei de eroare calculată la nivel de ecart sau distanță, procedeu utilizat uneori în SUA unde contează doar doi candidați, pe când în România locul doi ne apare într-o ierarhie cu mai mulți candidați”, se arată într-un punct de vedere al CURS-Avangarde.
Astfel, sondajul realizat la ieșirea de la urne a avut o marjă de eroare asumată de 2,6%, iar în cazul lui Nicușor Dan o abatere de 2,4%. Scăzând astfel, din cele 47,8% cele cinci procente se ajunge la rezultatul care a fost, în final, consemnat de BEC, respectiv 42,8%.
„S-a estimat corect câștigătorul funcției de Primar General, de Primar al municipiului Craiova și de Primar al municipiului Constanța. Primarul General a fost estimat cu o abatere semnificativă, dar primarii municipiilor Constanța și Craiova au fost estimați cu mai mare precizie, practic, chiar cu scorul luat la numărătoare. Invocarea distanței dintre candidați nu are relevanță dacă nu se iau în considerare rezultatele BEC și marja de eroare stabilită. De fapt, practic, distanța dintre locul 1 și 2 se reduce la 2,4%, dacă se scad cele 5 procente de la locul 1, conform datelor BEC și 2,6 procente ale marjei de eroare”, arată sursa citată.
O abatere semnificativă, peste marja de eroare, a apărut și la sectotul 1, unde exit-poll-ul o credita pe Clotilde Armand cu 48%. În acest caz, abaterea a fost de 4,5%.
CURS-Avangarde precizează că acest lucru a fost cauzat de procentul mare al refuzurilor de a răspunde la chestionare, de peste 25% din totalul respondenților, dar și unei „spirale a tăcerii”.
„Nu excludem nici funcționarea unei anumite spirale a tăcerii care să defavorizeze candidații PSD știut fiind că acest partid a fost atacat mai accentuat în mass-media, astfel încât unii dintre alegătorii săi să nu arate cu cine au votat, mai ales în sectorul 1, cu electorat mai intelectualizat (50% cu studii superioare) și mai îmbătrânit. Așa se explică, cel puțin parțial, subestimarea șansei de primar pentru candidatul PSD la primăria sectorului 1 și supraestimarea candidaților USR-Plus, tinerii răspunzând cu solicitudine operatorilor de interviu”, susține sursa citată.
Concluzia celor două institute este că rezultatele exit-poll confirmă „datele BEC mai ales în cazul indicatorilor sau criteriilor de performanță referitoare la identificarea candidatului câștigător, stabilirea ordinii sau ierarhiei și integrarea, în majoritatea cazurilor, în marjele maxime de eroare stabilite”.
