Bilanțului unui „experiment național” – reintroducerea obligativității folosirii cardului de sănătate: Timpii de aşteptare pe holurile cabinetelor au crescut și odată cu ei riscul de infectare cu SARS-CoV-2 – Sanatate

Casa Națională de Asigurări de Sănătate s-a răzgândit la scurt timp după ce le promisese medicilor că validarea cardului de sănătate nu va fi obligatorie la acordarea consultațiilor până la 31 decembrie. Începând din 1 octombrie, doar consultațiile la distanță – prin telefon sau online – mai pot fi acordate fără folosirea cardului. Pentru consultațiile în cabinetul medicului de familie sau în ambulator este din nou obligatorie validarea cardului de sănătate, suspendată până acum din cauza pandemiei de coronavirus.

Decizia CNAS de a reintroduce obligativitatea utilizării cardului de sănătate a stârnit de la bun început nemulțumirea medicilor, care au afirmat că „siguranța pacienților trebuie să fie mai presus de un sistem informatic nefuncțional”.

Ei au cerut încă de acum o săptămână Ministerului Sănătății și CNAS renunțarea la această măsură, până la finalul anului.

Societatea Națională de Medicina Familiei a realizat „bilanţul unui experiment național” – prima săptămână de la reintroducerea cardului de sănătate în medicina de familie.

„Societatea Naţională de Medicina Familiei a contestat argumentat prevederile OUG nr. 162/2020 prin care s-a decis reintroducerea cardului de sănătate în rețeaua de medicină primară. Am primit asigurări că va fi revizuită această măsură, însă, de la 1 octombrie 2020, cardul de sănătate a devenit din nou biletul de acces la medicul de familie”, arată reprezentanții SNMF.

La o săptămână de când cardul de sănătate a redevenit obligatoriu pentru toate serviciile oferite în cabinete, medicii de familie au tras linie şi au sumarizat efectele acestei măsuri impuse de Guvern:

• au crescut timpii de aşteptare pe holurile cabinetelor de medicina familiei și, implicit, interacţiunea pacienţilor programați sau nu, inclusiv cea a pacienților cu afecțiuni respiratorii, crescând semnificativ riscul de infectare cu SARS-CoV-2;

• a crescut durata de interacţiune medic-pacient din considerente pur birocratice și nu prin mărirea timpilor dedicați consultaţiei;

• prin funcţionarea greoaie şi uneori lipsa totală a funcţionării sistemului informatic se înregistrează blocaje în care pacienţii şi medicii stau în aşteptare;

• au fost situaţii în care pacienţii, deprinşi în ultimele luni să se prezinte la medicul de familie fără card, au fost nevoiţi să renunţe la serviciul medical. Unii au optat pentru reprogramare, însă alții au fost nevoiți să se întoarcă în aceeaşi zi. Tot acest demers înseamnă timp, cheltuieli și deplasări inutile și, mult mai îngrijorător, expunere la risc de îmbolnăvire.

• întreruperea temporară a tratamentelor pentru boli cronice la pacienții aflați în imposibilitatea de a-și ridica rețeta și care nu își permit achiziționarea necompensată a medicamentelor, fie doar și pentru câteva zile.

„Cardul de sănătate poate fi considerat un obiect contaminat, iar tranzitarea acestuia între pacient-medic-farmacist îi poate pune în pericol pe toți cei care lucrează cu cardul. Toate cele anterior descrise se petrec în condițiile creșterii alarmante a numărului de îmbolnăviri, a suprasolicitării secțiilor de terapie intensivă și, nu în ultimul rând, a înmulțirii accelerate a numărului de decese în rândul pacienților cu COVID-19”, arată medicii de familie.

Medicii de familie afirmă că „reintroducerea utilizării cardului în asistența medicală primară nu poate fi parte a unui set de măsuri care au ca scop limitarea răspândirii infecției SARS-CoV-2. Cardul de sănătate este utilizat strict pentru verificarea serviciilor acordate de către furnizorii de servicii medicale și deci un mijloc de control al costurilor în sensul micșorării acestora prin limitarea accesului la servicii. Reintroducerea cardului nu are nicio legatură cu îmbunătățirea stării de sănătate a populației.”