Încă un spital care tratează pacienți COVID-19 – Institutul Marius Nasta – a fost aseară la un pas de tragedie, după ce un generator al unității mobile de Terapie Intensivă din curtea spitalului s-a aprins și a scos fum, potrivit unor surse, chiar flacără, potrivit altor surse. Cei 7 pacienți tratați acolo au fost mutați rapid în clădirea spitalului și nu au fost răniți. Care este însă povestea TIR-urilor transformate în unități mobile de Terapie Intensivă care au ajuns în curțile mai multor spitale COVID din țară, inclusiv Institutul Marius Nasta? TIR-urile au fost cumpărate vara trecută de Inspectoratul pentru Situații de Urgență prin Fundația SMURD, după o campanie de strângere de fonduri în care a fost implicată și Fundația Mereu Aproape. Pentru dotarea lor s-au alocat și bani de la Guvern. Ele au ajuns în curțile câtorva spitale COVID-19 ale căror secții ATI erau pline sau aproape pline. Unele dintre ele au avut nevoie de reparații la scurt timp după ce au fost achiziționate. La Botoșani, spre exemplu, TIR-ul ATI a fost scos temporar din uz după ce a plouat pe el iar apa de ploaie s-a infiltrat în tavan, fiind nevoie ca pacienții să fie mutați.
„Aceste tiruri nu au capacitatea de a funcționa pe termen lung. Sunt gândite strict pentru calamități – inundații sau un cutremur. Ții pacienții acolo 2-3 zile până îi stabilizezi. Este motivul pentru care nicio țară din lumea asta nu a folosit așa ceva. Toate spitalele din lumea asta, în momentul în care au avut nevoie de paturi suplimentare, au construit spitale modulare”, a explicat pentru HotNews.ro Oana Gheorghiu, co-fondatoare a Asociației Dăruiește Viață, care a construit din donații cel mai performant spital modular ATI pentru pacienți COVID din România.
România are, în acest moment, câteva astfel de unități mobile de Terapie Intensivă – câteva dintre ele cumpărate de Inspectoratul pentru Situații de Urgență, aflat în subordinea Departamentului pentru Situații de Urgență (condus de Raed Arafat), cu ajutorul Fundației SMURD și al Fundației Mereu Aproape, și una la Spitalul Județean Suceava, pentru care s-a organizat separat o strângere de fonduri.
Nu sunt nici pe departe atât de sigure precum un spital modular de ATI, însă statul român a preferat această soluție pentru spitalele COVID-19 unde secțiile interioare de Terapie Intensivă erau deja pline sau aproape pline.
Unele dintre ele s-au stricat la scurt timp după ce au ajuns în țară și au avut nevoie de reparații încă din primele luni.
Oana Gheorghiu (Dăruiește Viață): „Aceste tiruri nu au capacitatea de a funcționa pe termen lung. Sunt gândite strict pentru calamități – ții pacienții acolo 2-3 zile până îi stabilizezi”
TIR-urile cumpărate de IGSU sunt utile doar în caz de calamități, precum cutremure sau inundații, dar nu sunt o soluție pe termen lung, motiv pentru care toate spitalele din lume care au nevoie de locuri suplimentare construiesc spitale modulare, a explicat, pentru HotNews.ro, Oana Gheorghiu, co-fondatoare, alături de Carmen Uscatu, a Asociației Dăruiește Viață, care construit din donații cel mai performant spital modular ATI pentru pacienți COVID din țară, în curtea Spitalului Elias din București. Asociația Dăruiește Viață construiește în acest moment un al doilea spital modular de Terapie Intensivă pentru pacienți COVID-19 la Piatra Neamț, unde secția ATI a spitalului județean a fost distrusă de incendiul din noiembrie anul trecut.
„De exemplu, dacă ai o mare catastrofă undeva, tu nu ai capacitatea să muți în siguranță pacienții, și atunci duci acolo o secție de ATI din aceasta (un TIR – n. red.), în care stabilizezi pacienții, iar apoi îi muți în spital. Ele nu sunt făcute și nu au capacitatea să funcționeze pe termen lung. Ele nu pot suplini o secție de Terapie Intensivă, ci sunt niște soluții care să salveze o situație de urgență. Erau utile la Colectiv, să zicem. Pentru inundații, pentru un cutremur. Cu condiția să fie funcționale și să le asiguri alimentare cu energie electrică și cu oxigen/gaze medicale. Nu le poți duce în câmp, sau le poți duce numai pe termen scurt, dacă le pui niște generatoare în care trebuie să torni mereu motorină. Ele sunt utile pentru a ține acolo pacienții 2-3 zile, pentru a îi stabiliza. Nu pot funcționa pe termen lung din cauză că nu se încălzesc iarna, de aceea a și apărit problema la generator, care a scos fum. Spre exemplu în mașină, dacă tu ai oprit motorul, s-a oprit instantaneu. Ele nu au capacitatea să susțină simultan și căldura, și instalația de oxigen/gaze medicale și toate cele. Ori una, ori cealaltă. Și oricum, aceste TIR-uri se conectează tot la instalațiile spitalului – la gazele medicale din spital, la instalația electrică. Și nu peste tot există această posibilitate. Ca să funcționeze corect, ele ar trebui conectate la niște instalații stabile. În plus, nu există circuite, nu există loc ca medicul să se schimbe de echipament, adică medicul ăla intră în secție, ajută pacientul, dar spațiul lui unde să își tragă sufletul, să completeze hârtii, să se schimbe de acel echipament COVID unde este?”, a explicat Oana Gheorghiu pentru HotNews.ro.
Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu pe șantierul Primului spital de oncologie și radioterapie pediatrică din România, pe care îl construiesc din donații în curtea spitalului Marie Curie din București
Orice spital poate primi fonduri europene pentru a construi spitale modulare COVID, spunea Nelu Tătaru. Cel mai performant spital modular din România, construit de ONG-ul Dăruiește Viață din donații
În iulie anul trecut, Nelu Tătaru, ministrul Sănătății la acea vreme, declara, pentru HotNews.ro, că orice spital din țară poate solicita să fie declarat spital suport COVID și poate primi fonduri europene pentru a amenaja secții exterioare pentru pacienții infectați cu coronavirus – adică pentru a construi spitale modulare în curte sau pentru a amenaja în acest sens un corp pavilionar pe care îl are separat și pe care îl poate transforma în spital COVID. Practic, soluția propusă de ministrul Sănătății ar fi făcut ca spitalele să nu mai fie închise pentru pacienții non-COVID, iar problema crizei de locuri ar fi fost și ea rezolvată.
Spitalul modular cu 38 de paturi ATI construit de Asociația Dăruiește Viață în curtea Spitalului Elias:
„Proiectele se pot depune până pe 30 septembrie. Ei primesc bani de la Casa de Asigurări de Sănătate pe COVID, dar pot deconta și din fonduri europene. Ministerul Sănătății nu mai are coordonarea lor, am avut coordonarea spitalelor în starea de urgență, dar nu o mai avem, nu putem interveni. Ține de managementul fiecărui spital”, mai spunea ministrul Sănătății. El adăuga că tot ce poate face, ca ministru, era „să mă duc în spitale, să fac niște observații, să trimit un Corp de control care odată ori trimite către Parchet, dacă sunt nereguli, ori sugerează consiliilor de administrație sau celor în a căror subordine este spitalul – consilii județene, consilii locale – schimbarea managerului, modificări etc.”
Fostul ministru al Sănătății este însă contrazis de Oana Gheorghiu, care spune să „Nu orice spital putea să ia fonduri europene pentru spitale modulare, ci numai Inspectoratul General pentru Situații de Urgență putea să ia. Așa a fost gândit proiectul pe fonduri europene și singura entitate care putea accesa era ISU. Spitalele oricum nu au capacitate și personal să scrie aceste proiecte. Noi am cerut să ne lase și pe noi, ONG-urile, pentru că noi, spre exemplu, aveam deja proiectul de spital modular, adaptabil la spațiu, la situația din teren. Noi am oferit proiectul nostru inclusiv unor spitale.”
Autoritățile au preferat TIR-urile dotate cu aparatură ATI în locul spitalelor modulare. Unele TIR-uri s-au stricat și au avut nevoie de reparații la scurt timp după ce au ajuns în țară
În timp ce Dăruiește Viață, asociația fondată de Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu, construia în acel moment, în curtea Spitalului Elias din București, cel mai modern spital modular de Terapie Intensivă din România, care a fost gata în două luni, autoritățile au ignorat o astfel de soluție, mai sigură, și au preferat TIR-urile transformate în unități mobile ATI.
TIR-urile au ajuns în mai multe spitale COVID din țară – Timișoara (unde a fost nevoie, la un moment dar, chiar de două TIR-uri, spitalul fiind supra-solicitat), Botoșani, Galați, Ploiești, Pitești sunt doar câteva exemple.
La scurt timp după instalare, TIR-urile ATI de la Timișoara și Botoșani au suferit defecțiuni și au trebuit trimise la reparat.
La Botoșani, TIR-ul ATI a devenit temporar inutilizabil după ce a plouat pe el, apa s-a infiltrat în tavan și a fost necesar ca pacienții să fie mutați. Unitatea mobilă de Terapie Intensivă a fost în cele din urmă reparată de o echipă de tehnicieni din Turcia, veniți special la Botoșani.
La Timișoara, unul dintre cele două TIR-uri ATI ajunse acolo a suferit o defecțiune la doar două zile după ce fusese pus în funcțiune și a fost trimis la Cluj pentru reparații. Din cauza suprasolicitării instalației, presiunea de oxigen a scăzut, iar ventilatoarele la care erau conectați pacienții nu au mai funcționat. Pacienții, aflați în stare gravă și conectați la oxigen, au fost mutați.
„Am tot spus că aceste unități nu pot fi folosite în siguranță pe termen lung și mai ales iarna. Dar Departamentul pentru Situații de Urgență atât a putut, să achiziționeze niște camioane așa-zis de ATI. Se trezește oare cineva să se uite pe aceste achiziții?” spune Oana Gheorghiu, vicepreședintele și co-fondatoarea Asociației Dăruiește Viață, alături de Carmen Uscatu.
Povestea spitalului modular COVID-19 construit de Asociația Dăruiește Viață în curtea spitalului Elias, într-un reportaj HotNews.ro din decembrie anul trecut:
Acum, Dăruiește Viață construiește, și la Piatra Neamț, unde secția ATI a Spitalului Județean a fost distrusă de un incendiu în noiembrie anul trecut, un spital modular de Terapie Intensivă, după modelul celui din București. Campania de strângere de fonduri pentru construcția spitalului modular de la Piatra Neamț este în desfășurare: „Și la Piatra Neamț suntem singura soluție din cauza acestei birocrații în care nu poți să demarezi un proiect peste noapte, așa cum putem noi. Deși noi nu avem la dispoziție banii din impozite pe care ei îi au. Noi trebuie să strângem acești bani și să îi convingem pe oameni că ceea ce facem noi e foarte bine și salvează vieți.”
Așa va arăta spitalul modular ATI construit de Dăruiește Viață la Piatra Neamț:
Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu spun că au rămas însă cu un gust amar după construcția spitalului modular din București din cauza faptului că „deși e singurul spital la standarde, nu a venit nimeni să ne întrebe cum l-am făcut, să ne spună să ne consultăm, să facem mai bine decât ceea ce am făcut. Și din păcate suntem singura soluție pentru țara asta, în astfel de situații, pentru că a apărut situația dramatică de la Piatra Neamț, care ar putea să se întâmple oriunde în țară. Pentru că acestea sunt spitalele, foarte vechi, și chiar dacă s-au adus echipamente, ele au fost puse pe o infrastructură veche, pe o instalație electrică veche.”
TIR-ul ATI de la Marius Nasta a ajuns în curtea spitalului în octombrie anul trecut
TIR-ul nu a fost achiziționat de spital, iar pentru funcționarea lui a fost detașat personal printr-o colaborare DSP – IGSU.
Pe 15 octombrie, Institutul Marius Nasta anunța că „în urma cu aproximativ două ore a ajuns și este în curs de instalare în cadrul Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta o unitatea mobilă tip ATI ce va fi destinată pacienților COVID cu forme critice. Unitatea este venită prin IGSU care asigură operarea acesteia, fiind achiziționată de fundația Mereu Aproape cu sprijinul fundației Pentru SMURD. Pe perioada staționării în actuala locație, unitatea va fi sub coordonarea institutului, iar personalul va fi alocat prin colaborare DSP – IGSU. Unitatea dispune de 12 paturi ATI. Imediat ce instalarea este finalizată și personalul este alocat, unitatea va fi pusă în funcțiune. Având in vedere dimensiunile tirului pe care este platforma ATI, operațiunea de plasare în zona stabilită a fost extrem de laborioasă și a necesitat efort atât din partea echipei IGSU cât și a echipei tehnice din Marius Nasta.”
TIR-ul de la Marius Nasta ajunsese de fapt în România în luna iunie, împreună cu alte 4 astfel de TIR-uri. Departamentul pentru Situații de Urgență anunța atunci că 4 unităţi mobile de Terapie Intensivă au ajuns vineri în ţară, acestea fiind achiziţionate prin Fundaţia SMURD, care a strâns importante donaţii de la firmele care activează în ţară, printre care Lidl şi Rompetrol care au contribuit direct, cumpărând câte o astfel de „maşină”, dar şi de la alte firme care au răspuns campaniei Fundaţiei Mereu Aproape, pentru dotări fiind asiguraţi bani şi de la Guvern.
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, aflat în subordinea Departamentului pentru Situații de Urgență, care a primit în administrare aceste unităţi, urma să se ocupe de distribuirea şi plasarea lor „strategică la nivel naţional, pentru o reacţie rapidă în caz de pandemii sau accidente colective şi dezastre, acolo unde va fi nevoie de ele”.
„Fiind construite pe structura unui tir, fiecare din aceste unităţi mobile poate fi deplasată oriunde în ţară, crescând astfel capacitatea de terapie intensivă acolo unde va fi cea mai mare nevoie, fie că este vorba de un spital fizic sau mobil (de tipul spitalelor de campanie ROL) şi oferind îngrijire la cele mai înalte standarde pacienţilor în stare critică. Fiecare din unităţile mobile de terapie intensivă sunt dotate cu 12 paturi având, alături de gaze medicale, toate echipamentele necesare unei astfel de secţii, respectiv ventilatoare, monitoare şi injectomate”, anunța atunci Departamentul pentru Situații de Urgență.
„Acest tip de unitate de terapie intensivă este unic în România, folosirea ei dându-ne posibilitatea să îmbunătăţim semnificativ evoluţia pacienţilor cel mai grav afectaţi de infecţia cu SARS-CoV2 acolo unde capacităţile spitalelor fizice sunt depăşite, dar şi în orice alte situaţii cu un număr mare de victime care au nevoie de susţinere avansată a funcţiilor vitale cum sunt accidentele colective cu număr mare de victime, pandemiile, dezastrele naturale sau industriale. Ne-a impresionat mobilizarea mediului de afaceri şi a societăţii civile în sprijinirea demersurilor statului de dotare a rezervei naţionale de protecţie civilă cu patru astfel de unităţi. Le mulţumim tuturor”, declara atunci Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.
