O serie de congresmeni republicani au criticat Departamentul de Stat pe tema raportului cu privire la Nord Stream 2, raport care fusese cerut de Congres și pentru care atât republicanii, cât și o serie de democrați marcanți au cerut explicații legate de poziția administrației.
La cererea Congresului, în perioada 2019 – 2020, Administrația Trump a semnat o serie de legi care, înaintea reluării lucrărilor la începutul acestei luni, împiedicau construcția conductei timp de peste un an. Administrația Biden a calificat proiectul ca fiind un „acord prost”, dar Nord Stream 2 a ajuns un focar de presiune între noua administrație și o coaliție din Congres aparținând ambelor partide, care a criticat dur proiectul.
Raportul ar fi trebuit să ofere o listă cu firmele implicate în realizarea proiectului, acesta fiind, prin urmare, supus sancțiunilor. În schimb, Departamentul de Stat a menționat două firme sancționate anterior de Administrația Trump – respectiv vasul principal care ar manevra segmentele de conductă și pe proprietarul acesteia – împreună cu alte 18 firme, în general de asigurări, care s-au retras sau sunt pe cale să se retragă din proiect.
Nemenționarea altor companii pasibile de sancțiuni permite continuarea proiectului, oferind totodată administrației timp pentru discuții cu Germania pe această temă, ea putându- și formula totodată propria politică legată de acest proiect. Departamentul de Stat le-a trimis congresmenilor raportul în cursul zilei de vineri, dar nu l-a difuzat public și nici nu a răspuns cererilor legate de precizarea constatărilor sale.
La sfârșitul săptămânii trecute, The Wall Street Journal a examinat o copie a raportului. Oficialii germani nu au răspuns imediat cererii de a face un comentariu pe această temă. Senatorul Jim Risch, un republican din statul Idaho, cel la important republican din Comisia pentru Relații Externe din Senat, a calificat raportul drept confuz. „Din informațiile vizând urmărirea maritimă reiese clar faptul că vasele nu sunt incluse în raportul de azi, ele continuând să susțină activ construcția conductei Nord Stream 2”, a arătat el într-o declarație.
„Decizia administrației de a ignora asemenea activități cere o explicație imediată”. În cazul în care ar fi finalizată, conducta ar permite companiei Gazprom, cea care deține monopolul exportului de gaze din Rusia, să renunțe în primul rând la sistemul de tranzit ucrainean, care de zeci de ani a asigurat livrarea gazelor în Europa. Congresmenii americani se tem că Nord Stream 2 va întări poziția Rusiei pe piața energetică europeană, punând astfel capăt oricărei greutăți politice pe care Ucraina ar mai avea-o în disputele sale cu Rusia și sporind totodată influența Moscovei pe continent.
Conducta este finalizată în proporție de 90%, rămânând de finalizat încă aproximativ 200 de kilometri. Raportul de vineri invocă angajamentul Germaniei în acest proiect și respingerea sancțiunilor SUA față de el, poziția americană fiind considerată drept “un atac la adresa suveranității Germaniei și a Uniunii Europene”, după cum subliniază raportul. Guvernul german, care își diminuează tot mai mult utilizarea cărbunelui și a energiei nucleare, consideră livrarea gazelor rusești ca fiind de importanță vitală.
Administrația Biden dorește să-și îmbunătățească relațiile cu Berlinul – un aliat european de primă importanță – relații care au devenit tensionate din cauza scepticismului manifestat de fostul președinte Donald Trump față de alianța NATO, el amenințând Germania cu sancțiuni, dar și din cauza criticilor cancelarului german Angela Merkel la adresa politicii lui Trump vizând prioritatea Americii (‘America First’).
Trump s-a opus în mod public acestei conducte, la un moment dat, el cerând Berlinului să oprească realizarea ei dacă Germania dorește să evite un război comercial cu SUA. Oficialii de la Berlin și cei ruși au calificat proiectul Nord Stream 2 ca fiind singurul proiect comercial care ar întări securitatea energetică a Europei. Administrația Biden a început discuțiile cu Berlinul pe tema viitorului acestei conducte, inclusiv despre “pericolul unor sancțiuni împotriva companiilor implicate în construirea conductei Nord Stream 2”, după cum a declarat un oficial german.
Într-o declarație făcută sâmbătă, senatoarea Jeanne Shaheen, (o democrată din New Hampshire), principala susținătoare a sancțiunilor asupra conductei Nord Stream 2, a spus că legea “asigură premisele unei acțiuni efective menite să oprească realizarea conductei fără a se prejudicia neapărat relațiile transatlantice“. “Aștept ca Administrația Biden să mă informeze în legătură cu ceilalți pași pe care i-ar putea face ca să elimine pericolul care ar fi dus la finalizarea conductei Nord Stream 2”, a spus dna Shaheen.
Președintele Biden nu a oferit detalii pe tema politicii legate de conductă. “De mai multă vreme, am spus clar că Nord Stream 2 este un acord prost, iar companiile riscă sancțiuni dacă se implică în proiect”, a declarat, vineri, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, înaintea prezentării raportului. “Obiectivul nostru este să întărim securitatea energetică europeană și să prevenim un comportament dușmănos”.
Purtătorul de cuvânt din partea Consiliului de Securitate Națională nu a răspuns imediat cererii de a face un comentariu pe această temă. Reluarea, pe 6 februarie, a lucrărilor la conductă ar fi trebuit să atragă obligatoriu niște sancțiuni, Până acum, administrația nu le-a impus. Administrația ar putea aplica sancțiunile în conformitate cu o clauză care vizează interesul național și care figurează într-o lege din 2020.
Calificând raportul de vineri drept un cadou oferit Rusiei, Risch a scris că raportul demonstrează că administrația “s-a răzgândit” și că acum “crede că avizul favorabil în privința finalizării conductei Nord Stream 22 e o idee bună”.
