Lumea se află în pragul unei epidemii de Parkinson, tulburarea neurologică cu cea mai rapidă creștere, susțin medicii. Ray Dorsey, neurolog la Centrul Medical al Universității din Rochester, crede că numărul persoanelor afectate se va dubla în următorii 25 de ani, în condițiile în care în SUA, în ultimul deceniu, creșterea a fost de 35%.
Potrivit The Guardian, în majoritatea cazurilor de Parkinson nu poate fi identificată o cauză clară, ănsă cercetătorii cred din ce în ce mai mult că un factor este expunerea la tricloroetilenă (TCE), un compus chimic utilizat în degresarea industrială, curățarea chimică, dar care se găsește și în produse de uz casnic, cum cele de lustruit pantofi sau curățat covoare.
Până în prezent, cele mai clare dovezi cu privire la riscul TCE pentru sănătatea umană a fost evidențiată în cazul celor care sunt expuși substanței chimice la locul de muncă. Un studiu din 2008, publicat în Annals of Neurology, a notat că TCE este „un factor de risc”, iar o cercetare din 2011 a relevat „o creștere de șase ori a riscului de a dezvolta Parkinson la persoanele expuse la locul de muncă la tricloretilenă”.
TCE este legat de cancerele renale, de col uterin, ale ficatului, căilor biliare, sistemului limfatic și țesutului mamar. Substanța este interzisă în UE.
Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson a fost stabilită la această dată reprezentând ziua de naştere a medicului englez James Parkinson (1755-1824), cel care a descris pentru prima dată această boală în lucrarea sa „Eseu despre paralizia tremurătoare” („An Essay on the Shaking Palsy”, 1817). Simbolul zilei este o lalea roşie şi a fost lansat la 11 aprilie 2005, în cadrul Conferinţei de la Luxemburg dedicată acestei boli.
La nivel european, Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson este susţinută de Asociaţia Europeană a Bolii Parkinson (European Parkinson’s Disease Association – EPDA). Înfiinţată în 1992, la Bruxelles, asociaţia are, în prezent, 45 de organizaţii membre, de pe tot cuprinsul Europei şi promovează o mai bună cunoaştere a acestei afecţiuni şi a modului în care aceasta poate afecta o persoană pe toate nivelurile: fizic, psihic, emoţional, dar şi social şi economic.
Pacienţii în stadii avansate de boală devin din ce în ce mai mult dependenţi de ajutorul şi susţinerea semenilor. O mai bună informare conduce la reducerea stigmei asociată bolii şi poate creşte calitatea vieţii pentru cei afectaţi, potrivit site-ului www.whathealth.com. Marcarea Zilei mondiale de luptă împotriva bolii Parkinson reprezintă şi o oportunitate de a strânge fonduri pentru proiecte de cercetare.
Boala Parkinson este o boală degenerativă, care se pare că este derivată dintr-o combinaţie de factori genetici şi de mediu ce duc la moartea celulelor nervoase care produc dopamina, neurotransmiţător cu rol fundamental în creier pentru controlul motricităţii. Întrucât zona afectată joacă un rol important în controlul mişcărilor, pacienţii prezintă gesturi rigide, sacadate şi incontrolabile, tremor şi instabilitate posturală. Principalele semne ale bolii Parkinson sunt: tremorul de repaus, rigiditatea şi bradichinezia, adică încetinirea generală a ritmului activităţii motrice. Simptomele sunt imprevizibile şi pot varia pe o scară de timp foarte scurtă, uneori doar de un minut. Instabilitatea posturală survine tardiv, de obicei după aproximativ opt ani de evoluţie a bolii.
Majoritatea celor afectaţi au peste 60 de ani, dar în „stadiu incipient” poate afecta şi persoane mai tinere, cum este cazul actorului Michael J Fox, care a fost diagnosticat la 29 de ani. Boxerul Muhammad Ali, comediantul Billy Connolly şi cântăreţul Ozzy Osborne se numără printre persoanele care au fost diagnosticate cu această boală.
Peste 6 milioane de persoane sunt diagnosticate cu boala Parkinson pe plan mondial, maladie care cauzează aproape 120 de mii de decese anual, conform ncbi.nlm.nih.gov. În Uniunea Europeană, aproximativ 1,2 milioane de oameni au viaţa afectată de această boală. La nivelul anului 2013, în România erau trataţi peste 70.000 de pacienţi cu Parkinson, însă numărul real al cazurilor ar putea fi mult mai mare, potrivit arpim.ro, site-ul Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente.
Boala Parkinson este a doua cea mai frecventă tulburare neurodegenerativă legată de vârstă, după boala Alzheimer. Bărbaţii au o probabilitatea de 1,5 ori mai mare să facă Parkinson, potrivit parkinsonsnewstoday.com/.
Deşi, în prezent, nu există niciun remediu pentru boala Parkinson, eforturile oamenilor de ştiinţă oferă motive pentru un optimism rezervat în acest sens.
La 10 februarie 2021, o echipă de cercetători a Universităţii Cambridge din Anglia a anunţat, în jurnalul Nature Communications, descoperirea unei „noi informaţii cruciale” ce ar putea marca un „pas vital” către înţelegerea bolii Parkinson, potrivit DPA. Giuliana Fusco, cercetătoare la St John’s College din cadrul universităţii citate, a declarat că „dacă vrem să vindecăm (boala) Parkinson, mai întâi trebuie să înţelegem funcţia alfa-sinucleinei, o proteină prezentă în creierele tuturor”. „Până când funcţia acestei proteine misterioase este confirmată cu mai multe cercetări, nu se poate începe dezvoltarea terapiilor medicamentoase pentru a aborda originile bolii Parkinson”, a completat coautorul studiului, Alfonso de Simone, de la Imperial College London.
La 20 octombrie 2020, o echipă internaţională de oameni de ştiinţă a dezvăluit mecanismul cheie din spatele stimulării cerebrale profunde, utilizată pentru tratarea bolii Parkinson, potrivit Xinhua. Descoperirea, publicată în jurnalul Annals of Neurology, poate ajuta la dezvoltarea unor noi planuri terapeutice şi în gestionarea perioadei postoperatorii. Jiang Changqing de la Universitatea Tsinghua, unul dintre cercetătorii care au condus studiul, a declarat că acesta oferă noi informaţii despre mecanismele neuronale asociate stimulării cerebrale profunde care ar putea contribui la optimizarea planurilor de tratament şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor diagnosticaţi cu boala Parkinson. (The Guardian, Agerpres)
