Care este povestea TIR-urilor transformate în unități mobile de Terapie Intensivă care au ajuns în curțile mai multor spitale COVID din țară?
TIR-urile au fost donate vara trecută Inspectoratului pentru Situații de Urgență în urma unei campanii umanitare derulate de Fundațiile SMURD și Mereu Aproape. Pentru dotarea lor s-au alocat și bani de la Guvern, potrivit informațiilor făcute publice de Departamentul pentru Situații de Urgență în iunie anul trecut. Unele dintre ele au avut nevoie de reparații la scurt timp după ce au fost achiziționate. La Botoșani, spre exemplu, TIR-ul ATI a fost scos temporar din uz după ce a plouat pe el.
- „Aceste tiruri nu au capacitatea de a funcționa pe termen lung. Sunt gândite strict pentru calamități – inundații sau un cutremur. Ții pacienții acolo 2-3 zile până îi stabilizezi. Este motivul pentru care nicio țară din lumea asta nu a folosit așa ceva.
- Toate spitalele din lumea asta, în momentul în care au avut nevoie de paturi suplimentare, au construit spitale modulare”, a explicat pentru HotNews.ro Oana Gheorghiu, co-fondatoare a Asociației Dăruiește Viață, care a construit din donații cel mai performant spital modular ATI pentru pacienți COVID din România.
Varianta construirii de spitale modulare, mult mai sigure pentru pacienți, a fost ignorată de autorități, chiar dacă Nelu Tătaru, ministrul Sănătății la acea vreme, declara în vara anului trecut, pentru HotNews.ro, că orice spital poate obține fonduri europene pentru asta.
România are, în acest moment, 5 astfel de unități mobile de Terapie Intensivă – 4 dintre ele donate Inspectoratului pentru Situații de Urgență, aflat în subordinea Departamentului pentru Situații de Urgență (condus de Raed Arafat), după o campanie umanitară a Fundației SMURD și a Fundației Mereu Aproape, și una la Spitalul Județean Suceava, pentru care s-a organizat separat o strângere de fonduri.
Nu sunt nici pe departe atât de sigure precum un spital modular de ATI, însă statul român a preferat această soluție pentru spitalele COVID-19 unde secțiile interioare de Terapie Intensivă erau deja pline sau aproape pline.
Unele dintre ele s-au stricat la scurt timp după ce au ajuns în țară și au avut nevoie de reparații încă din primele luni.
Oana Gheorghiu (Dăruiește Viață): „Aceste TIR-uri nu au capacitatea de a funcționa pe termen lung. Sunt gândite strict pentru calamități – ții pacienții acolo 2-3 zile până îi stabilizezi”
TIR-urile aflate în administrarea IGSU sunt utile doar în caz de calamități, precum cutremure sau inundații, dar nu sunt o soluție pe termen lung, motiv pentru care „toate spitalele din lume care au nevoie de locuri suplimentare construiesc spitale modulare”, a explicat, pentru HotNews.ro, Oana Gheorghiu, co-fondatoare, alături de Carmen Uscatu, a Asociației Dăruiește Viață, care a construit din donații cel mai performant spital modular ATI pentru pacienți COVID din țară, în curtea Spitalului Elias din București.
Asociația Dăruiește Viață construiește în acest moment un al doilea spital modular de Terapie Intensivă pentru pacienți COVID-19 la Piatra Neamț, unde secția ATI a spitalului județean a fost distrusă de incendiul din noiembrie anul trecut.
- „De exemplu, dacă ai o mare catastrofă undeva, tu nu ai capacitatea să muți în siguranță pacienții, și atunci duci acolo o secție de ATI din aceasta (un TIR – n.red.), în care stabilizezi pacienții, iar apoi îi muți în spital. Ele nu sunt făcute și nu au capacitatea să funcționeze pe termen lung. Ele nu pot suplini o secție de Terapie Intensivă, ci sunt niște soluții care să salveze o situație de urgență. Erau utile la Colectiv, să zicem. Pentru inundații, pentru un cutremur. Cu condiția să fie funcționale și să le asiguri alimentare cu energie electrică și cu oxigen/gaze medicale. Nu le poți duce în câmp, sau le poți duce numai pe termen scurt, dacă le pui niște generatoare în care trebuie să torni mereu motorină. Ele sunt utile pentru a ține acolo pacienții 2-3 zile, pentru a îi stabiliza. Nu pot funcționa pe termen lung din cauză că nu se încălzesc iarna, de aceea a și apărut problema la generator, care a scos fum. Spre exemplu în mașină, dacă tu ai oprit motorul, s-a oprit instantaneu. Ele nu au capacitatea să susțină simultan și căldura, și instalația de oxigen/gaze medicale și toate cele. Ori una, ori cealaltă.
- Și oricum, aceste TIR-uri se conectează tot la instalațiile spitalului – la gazele medicale din spital, la instalația electrică. Și nu peste tot există această posibilitate. Ca să funcționeze corect, ele ar trebui conectate la niște instalații stabile. În plus, nu există circuite, nu există loc ca medicul să se schimbe de echipament, adică medicul ăla intră în secție, ajută pacientul, dar spațiul lui unde să își tragă sufletul, să completeze hârtii, să se schimbe de acel echipament COVID unde este?”, a explicat Oana Gheorghiu pentru HotNews.ro.
Spre exemplu, pentru spitalul modular construit în curtea Spitalului Elias, Dăruiește Viață a venit cu propria instalație de gaze medicale, independentă de cea a spitalului, și a montat, în timpul construcției, și tancuri cu oxigen.
Este motivul pentru care „nicio țară din lumea asta nu a folosit așa ceva. Toate spitalele din lumea asta, în momentul în care au avut nevoie de paturi suplimentare, au construit spitale modulare. Altfel auzeam că peste tot este plin de camioane”, subliniază Oana Gheorghiu.
Orice spital poate primi fonduri europene pentru a construi spitale modulare COVID, spunea Nelu Tătaru. Cel mai performant spital modular din România, construit de ONG-ul Dăruiește Viață din donații
În iulie anul trecut, Nelu Tătaru, ministrul Sănătății la acea vreme, declara, pentru HotNews.ro, că orice spital din țară poate solicita să fie declarat spital suport COVID și poate primi fonduri europene pentru a amenaja secții exterioare pentru pacienții infectați cu coronavirus – adică pentru a construi spitale modulare în curte sau pentru a amenaja în acest sens un corp pavilionar pe care îl are separat și pe care îl poate transforma în spital COVID. Fostul ministru al Sănătății mai spunea că această soluție ar fi făcut ca spitalele să nu mai fie închise pentru pacienții non-COVID, iar problema crizei de locuri ar fi fost și ea rezolvată.
Autoritățile au preferat TIR-urile dotate cu aparatură ATI în locul spitalelor modulare. Unele TIR-uri s-au stricat și au avut nevoie de reparații la scurt timp după ce au ajuns în țară
4 TIR-uri dotate cu aparatură ATI și transformate în unități mobile de Terapie Intensivă au ajuns în România la mijlocul lunii iunie a anului trecut. Țara noastră era deja în a patra lună de pandemie, secțiile de Terapie Intensivă din multe spitale COVID-19 erau pline sau aproape pline, iar autoritățile se temeau de ce este mai rău – că nu vor mai avea paturi în secțiile ATI pentru bolnavii de COVID-19.
În timp ce Dăruiește Viață, asociația fondată de Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu, construia în acel moment, în curtea Spitalului Elias din București, cel mai modern spital modular de Terapie Intensivă din România, care a fost gata în două luni, autoritățile au ignorat o astfel de soluție, mai sigură, și au preferat TIR-urile transformate în unități mobile ATI.
TIR-urile au ajuns în mai multe spitale COVID din țară – Timișoara (unde a fost nevoie, la un moment dar, chiar de două TIR-uri, spitalul fiind supra-solicitat), Botoșani, Galați, Ploiești, Pitești sunt doar câteva exemple.
La scurt timp după instalare, TIR-urile ATI de la Timișoara și Botoșani au suferit defecțiuni și au avut nevoie de reparații.
La Botoșani, TIR-ul ATI a devenit temporar inutilizabil după ce a plouat pe el, apa s-a infiltrat în tavan și a fost necesar ca pacienții să fie mutați, potrivit informațiilor apărute în presa locală. Unitatea mobilă de Terapie Intensivă a fost în cele din urmă reparată de o echipă de tehnicieni din Turcia, veniți special la Botoșani.
La Timișoara, unul dintre cele două TIR-uri ATI ajunse acolo a suferit o defecțiune la doar două zile după ce fusese pus în funcțiune și a fost trimis la Cluj pentru reparații. Din cauza suprasolicitării instalației, presiunea de oxigen a scăzut, iar ventilatoarele la care erau conectați pacienții nu au mai funcționat, potrivit informațiilor apărute în presa locală. Pacienții, aflați în stare gravă și conectați la oxigen, au fost mutați.
În acest timp, Asociația Dăruiește Viață a construit în curtea Spitalului Elias din București un spitalul modular de Terapie Intensivă COVID la cele mai ridicate standarde, care a costat aproximativ două milioane de euro, bani strânși exclusiv din donații și sponsorizări. Proiectul spitalului modular a fost propus de Asociația Dăruiește Viață și Guvernului, ca soluție ce putea fi multiplicată în întreaga țară, însă Guvernul a considerat că este o soluție prea scumpă și nu sunt bani: „Acest proiect a fost propus Guvernului României ca soluție pentru întreaga țară, doar că nu am primit niciun răspuns, iar răspunsul pe care l-am primit făcând presiune a fost unul informal și care spunea că sunt scumpe, domnule, aceste spitale pentru Guvernul României! Adică cam cât costa? Două milioane de euro, estimăm noi. Două milioane de euro e foarte mult pentru Guvernul României!”, a povestit Carmen Uscatu, președintele Asociației Dăruiește Viață, pentru HotNews.ro.
