Cumpănașu, al treilea proiect cu Ministerul Educației: 4.000.000 lei să scoată instituția din haos ● Liviu Dragnea cere să fie eliberat condiționat ● Răzvan Cherecheș: În toamnă vom avea valul 4 al pandemiei ● Vom avea mini sau maxi criză politică? Cum va fi influențată economia ● Românii au avut parte de cea mai mare scumpire a energiei electrice din Europa ● Lucian Croitoru: Lupta băncii centrale pentru principii: 1990-2020 ● Șoferii vor putea afla tot istoricul sancțiunilor rutiere, nu doar numărul punctelor de penalizare ● Dacian Cioloș: „Cîțu nu a oferit o explicație coerentă despre motivul pentru care l-a revocat pe Vlad Voiculescu ● Topul dobânzilor la care se împrumută statele UE ● Memorandumul privind legea salarizării bugetarilor: Unele sporuri vor intra în salariul de bază. Modul de ierarhizare se va schimba
Cumpănașu, al treilea proiect cu Ministerul Educației: 4.000.000 lei să scoată instituția din haos. În ultimii trei ani, Asociația pentru Implementarea Democrației a lui Alexandru Cumpănașu a câștigat trei contracte, în valoare totală de 10 milioane de lei, pentru a combate corupția din Ministerul Educației. În primele două contracte al căror beneficiar este Ministerul Educației, Asociația pentru Implementarea Democrației a avut parteneri: Academia de Poliție și UEFSCDI. Al treilea contract este gestionat exclusiv de Asociația lui Cumpănașu.
Vom avea mini sau maxi criză politică? Cum va fi influențată economia. O criză politică are reverberații în economie. Mai ales în statele în care legăturile dintre mediul economic și stat sunt strânse, fenomen care se întâmplă cu precădere în economiile emergente. De asemenea, într-o situație de criză sanitară, pe care o traversăm acum, tensiunile din politică pot înrăutăți starea economiei sau managementul general al crizei.
Tensiunile de ieri din coaliția guvernamentală se pot transforma într-o criză politică. Mai exact, vom avea o mini criză, care se va rezolva într-o zi sau două, adică repede, sau se va transforma într-o maxi criză, care se va prelungi pe o durată lungă de timp.
Ieri, semnalizatorii economici tradiționali ai unei crize nu au reacționat. Este vorba despre cursul de schimb leu-euro sau despre randamentul obligațiunilor românești pe piețele internaționale. Nu s-a întâmplat nimic special, nici într-un caz, nici în celălalt, scrie RFI.
Românii au avut parte de cea mai mare scumpire a energiei electrice din Europa. Bucureștiul este capitala europeană în care prețul plătit de consumatorii casnici era, în februarie 2021, cu 18% peste cel plătit cu un an în urmă. Este, de departe, cea mai mare creștere dintre capitalele europene luate în calcul de ultima statistică Comisiei – după noi urmează Kiveul, cu 16%, și Belgradul, cu circa 9%. Dintre statele UE, în 13 dintre cele 27 de capitale prețurile au rămas la fel sau au scăzut, în timp ce creșterile consemnate în restul capitalelor europene au fost moderate, în general cu 5% în intervalul de referință, cu excepția Stockholm-ului sau Varșoviei, dar și aici creșterile sunt mult mai mici comparativ cu Bucureștiul.Evident, creșterea prețurilor pentru casnicii din România a fost determinată de creșterea componentei de energie activă din factură. Iar aici cauza a fost liberalizarea, care a adus prețurile de la nivelurile stabilite anterior de stat, mult sub nivelul pieței, la nivelul pieței. Liberalizarea pieței de energie a avut loc la data de 1 ianuarie. În termeni de sume absolute, aducerea prețurilor plătite de români la nivelul pieței a însemnat o creștere de circa 2,5 eurocenți în factură. Iar efectul a fost exclusiv din prețul energiei și TVA-ul aferent, în condițiile în care tarifele de rețea au cunoscut o ușoară scădere, scrie Economica.net
Lucian Croitoru: Lupta băncii centrale pentru principii: 1990-2020. În birou la Allan Greenspan. În cercurile financiare Greenspan era numit Maestro, pentru a sugera pe de o parte combinaţia pe care acesta o poseda între instrucţia profesională şi experienţa îndelungată ca bancher central, iar pe de altă parte asocierea pe care cei mai mulţi din cadrul profesiei o făceau între politicile monetare şi de reglementare pe care le conducea Greenspan şi prosperitatea din întreaga perioada de când acesta preluase mandatul de preşedinte al Fed.
Au fost două motive pentru care Mugur Isărescu a dorit să se vadă cu Greenspan. Unul este aproape evident şi se referă la evaluarea marilor trenduri din economia globală. Într-un articol scris acum aproape 10 ani îmi aminteam, probabil mai în detaliu decât mi-aş aminti acum, că „una dintre întrebările pe care le-am pus a fost despre evoluţia ratei de schimb dintre euro, monedă ce abia apăruse în 1999, şi dolar. Maestro ne-a spus că, pe termen lung, moneda mai puternică va fi aceea care va fi sprijinită mai bine de productivitate. De acord, dar unde va creşte productivitatea mai repede? … În termeni diplomatici, dar contrar viziunii liderilor europeni de la acea vreme, şeful FED-ului ne-a explicat de ce convergenţa productivităţilor în ţările zonei euro are şanse mici să apară. S-a referit atât la factori culturali cât şi la factori tehnologici şi economici. Nu reiau argumentele referitoare la cultură, deoarece le-a prezentat chiar el în octombrie 2011 într-un articol din FT („Europe’s crisis is all about the north-south split“, 6 octombrie). Pe scurt, în acel articol a spus că nordul zonei euro are cultura investiţiilor pe termen lung, mai degrabă decât consumul imediat, în timp ce sudul are mai degrabă cultura consumului excesiv. Aceste diferenţe culturale, alături de alţi factori, fac necesară o uniune politică şi fiscală în zona euro, dar în acelaşi timp se pot dovedi şi obstacole în calea ei.“ , scrie Coritoru în ZF
Șoferii vor putea afla tot istoricul sancțiunilor rutiere, nu doar numărul punctelor de penalizare. Printr-un proiect de hotărâre pus miercuri în dezbatere pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), autoritățile vor aducă o serie de modificări regulamentului de aplicare a Codului rutier. Printre altele, schimbările propuse acum vor da posibilitatea șoferilor să afle nu doar numărul punctelor de penalizare aplicate de polițiști, ca acum, ci întreg istoricul sancțiunilor rutiere. “Istoricul sancțiunilor la regimul circulației pe drumurile publice aplicate titularului permisului de conducere se comunică la cererea acestuia, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne”, apare, mai exact, în proiectul de hotărâre aflat în dezbatere publică la MAI.
Asta înseamnă că, spre deosebire de ceea ce stabilește acum legislația rutieră, șoferii vor putea afla care au fost toate sancțiunile pe care le-au primit de-a lungul timpului, indiferent că vorbim despre amenzi sau despre puncte de penalizare.
Inițiatorii acestui proiect consideră că această măsură este oportună, deoarece Poliția rutieră ține deja evidența tuturor sancțiunilor aplicate șoferilor de autovehicule, tractoare sau tramvaie, scrie avocatnet.ro
Dacian Cioloș: „Cîțu nu a oferit o explicație coerentă despre motivul pentru care l-a revocat pe Vlad Voiculescu ”Decizia de ieri a premierului Florin Cîțu i-a deranjat în mod special pe cei aflați la conducerea USR-PLUS, iar Dacian Cioloș spune că nu există nicio explicație care să descifreze ce a stat în spatele revocării lui Vlad Voiculescu. Acesta susține că dorește continuitatea guvernului de coaliție, dar crede că acest lucru nu se poate întâmpla fără un premier care să ofere încredere partenerilor. „După mai bine de 24 de ore, Florin Cîțu nu a oferit o explicație coerentă despre motivul pentru care l-a revocat pe Vlad Voiculescu, deși, între timp, am avut chiar și o convorbire telefonică cu el. Nici în această discuție directă nu a reușit să își explice gestul și motivele reale pentru care a luat acea decizie. Am urmărit și ieșirile publice ale premierului. Pe de o parte, fuge de această întrebare, pe de altă parte se străduiește să arate că lucrurile sunt sub control.”, a scris Cioloș pe Facebook.
Acesta crede că decizia are, mai degrabă, drept fundament o supărare personală, nu o evaluare obiectivă a activității lui Vlad Voiculescu, notează Investigatoria.
Creștere semnificativă a dobânzii pe termen lung. Topul dobânzilor la care se împrumută statele UE. Rata dobânzii pe termen lung pentru România a crescut semnificativ în luna martie 2021, până la 2,96%, față de 2,65% în luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Centrală Europeană. Acest indicator scăzuse anterior de șapte ori consecutiv iar acum a revenit peste valoarea din decembrie 2020. Nivelul dobânzilor la noile credite luate „a la long” s-a majorat în aproape toate țările membre UE (cu excepția Croației) urmare a înrăutățirii percepției piețelor internaționale. Trendul de creștere a fost mai pronunțat la nivelul regiunii din care facem parte decât în Zona Euro, iar România a înregistrat cea mai mare majorare în puncte procentuale (+0,31 pp) după Cehia (+0,38 pp), scrie cursdeguvernare.ro
