Șefa a primului al primului parchet european anticorupție(EPPO), Laura Codruța Kovesi a fost prima femeie procuror general României. La numire, în 2006, Kovesi avea doar 33 de ani, iar șapte ani mai târziu a ajuns în fruntea DNA, direcția care a zguduit clasa politică prin dosarele instrumentate. De aici a plecat în 2018, când a fost revocată la cererea ministrului Justiției, la acea vreme Tudorel Toader, demers care a fost sancționat de CEDO.
Finalul de mandat al Laurei Codruța Kovesi a fost marcat de controverse, în care apar nume precum Sebastian Ghiță sau Florian Coldea, fost prim-adjunct al SRI.
Ce contribuție a avut Traian Băsescu la ascensiunea lui Kovesi
Fiică de procuror, Laura Codruța Kovesi a studiat Dreptul la Universitatea „Babes Bolyai” din Cluj Napoca pe care a absolvit-o în 1995, an în care și-a început activitatea ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu. În 2006 era procuror şef al Biroului Teritorial Sibiu – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. De aici a venit la București la Procuror General.
„Am cerut procurorului general să-mi dea lista și CV-urile la toți procurorii șefi de secții de la DIICOT și de la DNA din teritoriu. Am zis că ăstia sunt din Bucuresti, or fi îmbarligați în tot felul de chestii, ia sa aduc un șef din provincie. La Kovesi, va spun și criteriile. Mi-au venit CV-urile şi în lista cu dosarele am văzut şi că a jucat în echipa naţională de baschet şi era şi femeie. Îmi imaginam, pe cuvânt, zic a jucat baschet, deci, e înaltă. Avea vreo trei dosare soluţionate bine (…) obţinuse condamnări. Referinţe bune altfel din mediul juridic. Referinţe bune, în primul rând nu o cunoştea nimeni. (…) Era sfioasă, dar şi când am plecat era încă sfioasă. Era politicoasă. Am avut tot vraful ălă de CV-uri şiera cea mai tânără din tot ce era din şefii de parchete din teritoriu şi era femei, zic : chemaţi-o de la Sibiu, vreau să o văd. Nu era o tută, era totuşi sportivă şi am spus asta e. Când a venit şi am văzut-o mi-a plăcut”, a povestit Traian Băsescu cum a decis să o numească pe Laura Codruța Kovesi procuror general al României.
În timpul mandatului de procuror general, Kovesi a avut un moment tensionat cu Traian Băsescu care, într-o întâlnire la Cotroceni, în 2009, i-a reproșat că dosarele Revoluției și Mineriadei nu au fost soluționate.
În 2013, Laura Codruța Kovesi ajunge la șefia DNA unde a stat până în 2018. Numirea provoacă o adevărată criză în USL, liberalii acuzându-l pe Victor Ponta – ministru interimar al justiției la vremea respectivă – că a făcut un troc cu Traian Băsescu, președintele fiind atunci inamicul public al aliantei la putere.
Kovesi, de la „sfioasă” la „Dumnezeul puterii”
Relația cu Traian Băsescu s-a deteriorat însă în timp, fostul președinte acuzând „spectacolul cătușelor” făcut de DNA. În final, „sfioasa” s-a transformat în aprecierea prezidențială într-o persoană care se credea Dumnezeu.
Momentele controversate din cariera Laurei Codruța Kovesi
În timpul în care a condus DNA, instituția a deschis dosare unor politicieni care ulterior au susținut că acestea au fost făcute la comandă, de toată această operațiune nefiind străin SRI. Un argument adus în acest sens a fost protocolul încheiat în 2009 între Parchetul General, condus de Laura Codruța Kovesi, și SRI-ul lui George Maior.
„Părțile cooperează potrivit competențelor și atribuțiilor prevăzute de lege. Protocolul nu a adăugat nimic la lege. Nu există noțiunea de echipă mixtă nicăieri în acest protocol, ci echipă comună. Dacă vorbim de o echipă mixtă, înseamnă că atunci când un procuror și un ofițer SRI fac o echipă mixtă, ei pot să facă aceleași operațiuni. În realitate, aceste echipe comune se desfășurau doar pentru desfășurarea de anumite activități”, a spus Kovesi.
„Până în 2014, aveam relaţii normale, Kovesi părea sănătoasă la cap atunci, mă întâlneam în multe locuri, nu am ştiut că va deveni o nemernica.(…) A venit la mine acasă, în Ploieşti, în casa mea. Era nu mai ştiu ce, o onomastica de asta, o zi, un eveniment privat. Au mai fost si alte persoane atunci. Apoi în vie, au văzut-o lăutarii, chelnerii. Sunt indignat că un om creditat cu atâta încredere a compromis o instituţie”, a susținut el.
„Anul trecut v-am răspuns exact la aceleaşi întrebări. De-a lungul timpului am spus că nu comentez acuzaţiile inculpaţilor. Sunt situaţii în care vin inculpaţi şi fac denunţuri. Nu putem interzice acest lucru oamenilor. Obligatia procurorilor este să verifice aceste lucruri. Nu pot lua de bune aceste informaţii”, a declarat Kovesi în replică.
Cum a fost demisă Laura Codruța Kovesi din fruntea DNA
Atacurile la adresa șefei DNA au fost susținute după 2016 când PSD a preluat puterea din nou. În februarie 2018 ministrul Justiției la acea vreme, Tudorel Toader, a cerut revocarea acesteia. Ministrul a facut un rechizitoriu in 20 de puncte al activitatii sefei DNA, reprosandu-i faptele, actiunile si chiar si declaratiile. Tudorel Toader a acuzat-o pe sefa DNA ca, prin declaratiile date in interviuri pentru presa internationala, a defaimat Romania. Dintre acuzații: a incalcat Constitutia prin anchetarea OUG 13 a continuat sa incalce Constitutia prin anchetarea HG-urilor privind trecerea lacului Belina de la statul roman la Teldrum; comportamentul excesiv de autoritar, discretionar, contrar obligatiilor de rezerva si deontologice impuse magistratilor; prioritizarea solutionarii dosarelor cu impact mediatic; contestarea actelor si autoritatii CCR.
Kovesi a fost demisă din funcție în 9 iulie 2018 printr-un decret semnat de Klaus Iohannis.
Ea a fost plasată sub control judiciar de SIIJ. „Nu am voie să vă spun absolut nimic din ce s-a întâmplat astăzi aici și nici despre acest dosar. Mi s-a interzis de către procurorul de caz să vorbesc cu presa despre acest dosar. Este o măsura de a-mi închide gura, de a ne hărțui pe toți cei din sistemul judiciar care ne-am făcut treaba”, a spus ea la iesirea de la audieri Kovesi a susținut că se încearcă reducerea sa la tăcere pentru că, probabil, „disperarea unora” că ea ar putea fi numită procuror-șef european a ajuns la anumite cote.
„(îi deranjez, n.r) pe cei care nu-și doresc acest lucru (candidatura sa la șefia Parchetului European – n.r.), pe toți cei care vor să fure liniștiți în această țară, care vor ca procurorii să stea la birou și, dacă se poate, să investigheze fapte mărunte, să nu mai investigheze fapte de corupție, să nu mai recupereze prejudicii”, a declarat fosta șefă a DNA.
Cum a ajuns Kovesi să conducă Parchetul European
Consiliul Uniunii Europene a formalizat pe 14 octombrie 2019 numirea Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror șef al Parchetului European (EPPO).
Parchetul European îşi va desfăşura investigaţiile şi urmăririle penale în deplină independenţă faţă de Comisia Europeană, faţă de celelalte instituţii şi organisme ale UE, precum şi faţă de statele membre şi va completa activitatea altor organisme şi agenţii ale UE, cum ar fi OLAF, Eurojust şi Europol, cooperând cu acestea, precum şi cu autorităţile competente ale statelor membre care nu participă la Parchetul European.
Se preconizează că EPPO va investiga, în cele din urmă, aproximativ 3.000 de cazuri pe an, se menţionează în comunicatul CE.
Parchetul condus de Laura Codruţa Kovesi şi al cărui sediu este la Luxemburg ar fi trebuit iniţial să-şi înceapă activitatea la sfârşitul anului 2020, dar întârzierile în desemnarea de către state a procurorilor lor delegaţi au afectat acest calendar.
Două state dintre cele 22 participante, Slovenia şi Finlanda, nu şi-au desemnat nici acum procurorii delegaţi, iar Comisia Europeană le-a reamintit să o facă „rapid”, a scris France Presse.
La Luxemburg, Laura Codruţa Kovesi, fosta şefă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie din România, şi echipa sa de 22 de procurori vor superviza anchetele şi procedurile legale. Dintre statele UE, cele care nu participă la acest mecanism de cooperare judiciară consolidată sunt Ungaria, Polonia, Irlanda, Suedia şi Danemarca.
