Parlamentul israelian a ales, duminică, cu 60 de voturi, noul guvern, punând capăt mandatului de 12 ani neîntrerupţi ai lui Benjamin Netanyahu. Recunoscându-și înfrângerea chiar înainte de votul de încredere, Netanyahu, cel mai longeviv prim-ministru din istoria Israelului, a asigurat parlamentul că va rămâne în politică, conducând opoziția, pentru a „doborî” noul guvern și că va „reveni în curând” la putere.
Repere pentru Benjamin Netanyahu:
– 21 octombrie 1949: Născut la Tel Aviv. Fiul istoricului sionist Bension Netanyahu, favorabil „Marelui Israel”, a crescut în principal în Ierusalim. Familia sa a imigrat de două ori în anii 1950 și 1960 în suburbiile Philadelphia (Pennsylvania).
– 1967: se întoarce în Israel pentru a-și face serviciul militar într-o echipă de comandă de elită. A părăsit armata în 1973, după războiul din Yom Kippur.
– 1975: a absolvit prestigioasa școală de afaceri a Massachusetts Institute of Technology (MIT) din Boston. Moartea în anul următor a fratelui său mai mare, Yoni, în timpul unui atac israelian împotriva eliberării ostaticilor dintr-un zbor Tel Aviv / Paris din Uganda, l-a determinat să se întoarcă în Israel.
– 1982: diplomat la ambasada israeliană la Washington (Statele Unite). A fost numit ambasador la Națiunile Unite doi ani mai târziu.
– 1990: Revenit în Israel, a fost numit ministru adjunct al afacerilor externe, primul său post într-un guvern.
– 1993: critic al acordurilor de la Oslo, devine unul dintre principalii lideri ai Likud (dreapta).
– 1996: El devine la 46 de ani cel mai tânăr prim-ministru din istoria Israelului triumfând asupra decanului laburist Shimon Peres, rămâne la putere trei ani.
– 2002-2005: numit ministru al afacerilor externe, apoi ministru al finanțelor. Doi ani mai târziu, a preluat funcția de șef al Likud.
– 2009: redevine prim-ministru, în locul lui Ehud Olmert, acuzat de corupție. Începutul celor 12 ani de putere.
– 2015: formează un nou guvern care include miniștri ultraortodocși. Colonizarea israeliană în teritoriile palestiniene ocupate se accelerează.
– 2019: este urmărit penal pentru corupție, fraudă și încălcare a încrederii în trei cazuri diferite, acuzații pe care le neagă ferm. Este pentru prima dată când un prim-ministru în ședință este acuzat în Israel. Procesul său se deschide în 2020 și continuă în 2021. Riscă închisoarea.
– 2020: Lansează normalizarea relațiilor diplomatice dintre Israel și patru țări arabe – Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Sudan și Maroc – sub sponsorizarea Statelor Unite.
– 2021: părăsește funcția pe 13 iunie în urma unui vot de încredere în Parlament privind o nouă „coaliție pentru schimbare”.
