Tot luni, instanţa se va pronunţa asupra schimbării încadrării juridice a unor fapte reţinute în sarcina inculpaţilor, inclusiv în cazul lui Cristian Popescu-Piedone.
Problema schimbării încadrării juridice a fost ridicată din oficiu, la termenul din 14 aprilie al procesului, de către cei doi judecători ai completului, Adina Pretoria Dumitrache şi Andrei Viorel Iugan, fapt ce a nemulţumit DNA, care a făcut o cerere de recuzare a celor doi magistraţi.
Cererea de recuzare a fost însă respinsă de un alt complet.
Ulterior, supravieţuitori ai incendiului din Colectiv şi rude ale victimelor au reclamat, într-o scrisoare deschisă, decizia celor doi judecători, susţinând că schimbarea încadrării juridice a faptelor inculpaţilor ar duce la pedepse „mici şi nesemnificative, disproporţionate faţă de gravitatea faptelor comise şi a consecinţelor lor, lucru care ar arunca o umbră adâncă asupra întregului proces de justiţie din România”.
Semnatarii afirmau că, an de an, şi-au pus nădejdea în Justiţie, „sperând ca printr-o înfăptuire corectă a acesteia, să izbutim să obţinem măcar un crâmpei de alinare”.
„În schimb, după 5 ani şi jumătate de chinuri felurite, atât fizice, cât şi sufleteşti, aflăm din documentele emise după termenele apelului, că se ia în mod serios în considerare schimbarea încadrării juridice a infracţiunilor inculpaţilor, lucru care, dacă s-ar înfăptui, ar putea duce la absolvirea acestora de o parte din vină şi la îndulcirea până la derizoriu a pedepselor acordate”.
Supravieţuitorii tragediei de la Colectiv spuneau că, potrivit documentelor instanţei, au fost puse în discuţie, din oficiu, următoarele schimbări ale încadrărilor juridice:
* Pentru inculpaţii Cristian Popescu-Piedone, Aurelia Iofciu, Luminiţa Larisa Ganea, Antonina Radu şi George Petrică Matei – înlăturarea art.309 C.pen., respectiv consecinţele deosebit de grave.
* Pentru inculpaţii Cristian Popescu-Piedone, Aurelia Iofciu, Luminiţa Larisa Ganea şi Sandra Ramona Moţoc, va fi pusă în discuţie forma de vinovăţie, intenţia sau culpa, mai exact dacă este vorba de abuz în serviciu sau neglijenţă în serviciu. În situaţia în care se va aprecia că este abuz în serviciu, se va pune în discuţie ca pentru infracţiunea reţinută în sarcina inculpaţilor Cristian Popescu-Piedone şi Aurelia Iofciu să se aibă în vedere forma continuată, iar nu concursul de infracţiuni.
* În ceea ce priveşte înlăturarea art. 309 C.pen., Curtea pune în vedere că dezbaterile să vizeze şi împrejurarea dacă infracţiunile de abuz în serviciu sau neglijenţă în serviciu pot produce, ca şi consecinţe, vătămarea corporală sau moartea unor persoane, sau care sunt consecinţele pe care le pot produce acest tip de infracţiuni, ca urmare imediată.
* Pentru Niţă Daniela Ioana, în legătură cu infracţiunea de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri, prevăzută de art. 275 alin.1 C.pen., pentru acurateţe juridică, raportat la modul în care este descrisă această infracţiune, Curtea va pune în discuţie reţinerea formei de participaţie a instigării, în locul autoratului.
Procesul de află în faza de apel, după ce, pe 16 decembrie 2019, Tribunalul Bucureşti i-a condamnat pe fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din primărie, patronii clubului, doi pompieri, pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii.
Astfel, Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat la 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.
Totodată, cei trei patroni ai clubului Colectiv – Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – au primit câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.
Daniela Niţă – patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists – a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani. De asemenea, Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.
George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare.
Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie, a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior – 7 ani, Ramona Sandra Moţoc, referent superior – 3 ani de închisoare cu suspendare. În cazul Ramonei Moţoc, instanţa a dispus prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.
De asemenea, persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015.
De asemenea, inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite.
Decizia Tribunalului Bucureşti a fost atacată cu apel de persoanele condamnate, dar şi de către procurori.
În motivarea deciziei de condamnare, publicată în martie 2020, judecătorul Mihai Bălănescu de la Tribunalul Bucureşti susţinea că tragedia de la clubul Colectiv este rezultatul unei activităţi infracţionale în lanţ, iar atitudinea inculpaţilor nu rezidă în lipsa unei educaţii juridice, ci în lăcomie, iresponsabilitate şi ignoranţă a legii.
„Instanţa reţine că tragedia de la clubul Colectiv este rezultatul unei activităţi infracţionale în lanţ, în raport cu un cadru legislativ care, chiar dacă nu era perfect, oferea instrumente previzibile/predictibile de evitare (a tragediei, n.r.). Atitudinea subiectivă a inculpaţilor nu rezidă în lipsa unei educaţii juridice, ci în lăcomie, iresponsabilitate şi ignoranţă a legii. Inculpaţii, deşi unii sunt educaţi în condiţiile unei societăţi în tranziţie, dar libere, democratice şi cu o carieră de antreprenor, au adoptat o atitudine de negare, ‘invocând’ pretinsa vinovăţie a altor coinculpaţi, a altor persoane, a unor autorităţi, a statului, dar şi calitatea legii. Este tipic pentru astfel de antreprenori, care atunci când se discută iniţierea/derularea unei afaceri, profitul sau reglementările salariale, solicită o intervenţie a statului cât mai mică prin debirocratizare, liberalizare, legiferare neexcesivă, să invoce brusc în cazul unor tragedii calitatea unor instituţii/politici publice”, spunea magistratul.
Judecătorul considera că atitudinea unor inculpaţi din acest dosar de împiedicare a aflării adevărului despre ce s-a întâmplat la Colectiv „denotă cinism, rea-credinţă şi lipsă de respect” faţă de cei care au murit sau au fost răniţi în incendiu.
În rechizitoriul întocmit de Parchetul General se arată că patronii Colectiv „au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului situat pe strada Tăbăcarilor nr. 7, sector 4, în condiţiile amenajărilor interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi şi tavan, spumă poliuretanică neignifugată), cu consecinţa producerii unui incendiu în seara de 30.10.2015”.
Anchetatorii mai arată că patronii Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu „nu au asigurat cadrul organizatoric şi mijloacele necesare securităţii şi sănătăţii în muncă, nu au luat măsuri pentru evacuarea personalului şi a clienţilor prin asigurarea unui număr de căi de ieşire suficient şi prevăzut de lege, marcate şi dotate corespunzător, şi nu au stabilit clauze privind sănătatea şi securitatea în muncă cu prezentarea riscurilor specifice pentru securitatea şi sănătatea în muncă în cadrul clubului la încheierea contractului de prestări servicii dintre SC Club Colectiv SRL şi SC Digidream Multimedia SRL”.
Fostul primar Cristian Popescu-Piedone este acuzat de săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu, cauzând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice şi ale Sectorului 4.
Potrivit procurorilor, infracţiunea de abuz în serviciu constă în eliberarea acordurilor şi autorizaţiilor de funcţionare pentru două societăţi comerciale într-o modalitate care a încălcat prevederile legale referitoare la securitatea la incendiu, inclusiv prin aceea că nu au fost respectate dispoziţiile privind controlul după emiterea autorizaţiilor.
Potrivit DNA, în perioada septembrie 2014 – 30 octombrie 2015, cei doi ofiţeri ISU – Antonina Radu şi George Matei -, în timp ce se aflau în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu bună ştiinţă, nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce decurgeau din conţinutul prevederilor legale privind prevenirea şi apărarea împotriva incendiilor, deşi au luat cunoştinţă şi au constatat că acel club din Bucureşti (care până la data de 6 octombrie 2014 a funcţionat ca persoană juridică SC Music Hall SRL Bucureşti, iar după această dată ca persoană juridică SC Colectiv Club SRL Bucureşti) desfăşura activităţi specifice fără a deţine aviz/autorizaţie de securitate la incendiu.
Procurorii au reţinut că cei doi au permis funcţionarea în continuare a societăţii în condiţiile constatate şi nu au întreprins nicio măsură pentru intrarea în legalitate din acest punct de vedere, fiind astfel cauzată vătămarea drepturilor şi intereselor legitime ale unor persoane fizice prin permanenta punere în pericol a vieţii, sănătăţii, integrităţii corporale a acestora şi a angajaţilor care s-au aflat în incinta clubului Colectiv în perioada septembrie 2014 – 30 octombrie 2015, dar şi ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov.
Anchetatorii arată că, deşi au făcut mai multe deplasări la clubul Colectiv, Antonina Radu şi George Matei nu au întocmit niciun act de control, cu niciun prilej, şi nici nu au întreprins vreo măsură pentru ca această societate să fie luată în evidenţă de către ISU Bucureşti pentru că funcţiona fără aviz/autorizaţie de securitate la incendiu, aşa cum erau obligaţi de actele normative ce reglementează activitatea în domeniu.
