Criza Cîțu și cum se mișcă miliardele de euro de la un partid la altul ● Traseul în democrație al unui fost lucrător al Securității: șef la stat, consul, decorat de doi președinți, pensie de 11.500 de lei ● Clienți anunțați pe mail de dublarea prețului la energie ● Cu Franco Nero la Buzău ● Reportaj din interiorul SRI Iaşi. De la discreţie şi profesionalism la filaje şi dosare cu amante ● Cîţu: Cei care accelerează moţiunea sunt responsabili pentru orice s-ar întâmpla în iarnă cu facturile românilor ● Chiriţoiu: Va trebui să învăţăm să trăim cu preţuri mari la energie, iar companiile să plătească o taxă de solidaritate ● Sunt racii familiști și taurii pragmatici? Iată ce spune știința ● Creşteri record de preţuri la nivel global ● Semnele crizei ● Plătiţi cu 15.000 de euro pe lună, membrii boardului ASF au asistat pasiv la falimentul City Insurance ● Produsele personalizate comandate pe internet nu beneficiază de termenul de retur de 14 zile ● Economiștii: Criza politică potențează cauzele deprecierii leului, pe fondul dezechilibrelor financiare ale României.
Reportaj din interiorul SRI Iaşi. Spionii ieşeni, de la discreţie şi profesionalism la filaje şi dosare cu amante. Ziarul de Iaşi vă propune astăzi o incursiune în lumea discretă a spionajului din Iaşi. Dincolo se secretomania care înconjoară ca un halou spectrul serviciilor secrete româneşti, în Iaşi cei care activează în aceste instituţii au ieşit la stradă în număr mare, dar tot cu maximă discreţie, la ultimile proteste din guvernarea PSD, în perioada 2017 – 2019, când în joc se afla, potrivit informărilor oficiale, siguranţa statului. Dacă nu erai un iniţiat, nu aveai de unde şti că sunt oamenii serviciilor: se integrau perfect în “peisaj”.
De altfel, scopul oficial al acestor instituţi este siguranţa statului. În prezent, odată cu pandemia, o mare parte a acestora au reintrat în birouri. Excepţie fac cei ce lucrează în “operativ”. Adică pe teren, sub acoperire. Asta dacă nu au ieşit la pensie. Pentru o informare de “atmosferă”, jurnaliştii ZdI au făcut o vizită inopinată la sediul celei mai importante instituţii de profil – Serviciul Român de Informaţii Iaşi. Spre surprinderea noastră, angajaţii de aici au fost mai curioşi decât noi despre vizita neanunţată, scrie Ziarul de Iași.
Chiriţoiu: Va trebui să învăţăm să trăim cu preţuri mari la energie, iar companiile să plătească o taxă de solidaritate. Preţul energiei va rămâne ridicat, astfel că oamenii ar trebui să-şi eficientizeze consumul, autorităţile să-i ajute pe cei vulnerabili, iar companiile să plătească o contribuţie de solidaritate, a declarat pentru Agerpres preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu. „Preţul energiei va rămâne ridicat, întrucât se estimează că certificatul de dioxid de carbon, care acum costă 50 de euro, ar putea ajunge la 100 de euro. Aceste preţuri mari nu vor dispărea. Va trebui să învăţăm să trăim cu preţuri mari la energie”, a spus el, scrie Agerpres. Şeful autorităţii de concurenţă a subliniat că majorarea preţurilor la electricitate şi gaze este un fenomen european, nu doar românesc, justificat, în parte, de revenirea economiei după pandemie, dar şi de politica europeană de majorare a penalităţii pentru poluare, ceea ce a condus la o creştere foarte mare a preţului energiei bazate pe cărbune, potrivit adevarul.ro.
Creşteri record de preţuri la nivel global. Preţurile gazelor naturale înregistrează o creştere istorică şi reprezintă o veste rea pentru toată lumea, de la producătorii de ceramică din China până la clienţii patiseriilor din Paris. O analiză Bloomberg arată că preţul acestui combustibil este deja la recorduri sezoniere pe majoritatea pieţelor importante şi pare să crească în continuare, ameninţând redresarea economiei. Iarna viitoare poate da lumii o lecţie dureroasă despre importanţa gazului în economie, arătând cât de omniprezent şi vital este acesta. Conform sursei, preţurile inaccesibile ar putea afecta puternic cheltuielile gospodăriilor, iar bancherii centrali vor fi puşi în faţa unor alegeri dificile de politică monetară. Mai mult, notează sursa, lipsa reală de gaz (în aprovizionare) ar putea face nefuncţională o parte din industrie sau va declanşa întreruperi de producţie în ţările în curs de dezvoltare, putând provoca tulburări sociale, scrie Bursa.
Semnele crizei. De la bun început trebuie spus că explicațiile care urmează nu își propun să fie nici alarmiste, nici din cale afară de speculative. Analiza vrea să păstreze un echilibru binevenit. Cu toate acestea, nu poți să nu te întrebi dacă va urma o criză economică? Dacă există deja semnele clare ale unei crize? Înainte de a răspunde la dilema dacă economia românească este în pragul unei crize să vedem cum se manifestă o criză. În esență, este destul de simplu: se formează un cerc vicios. Un cerc vicios care arată în felul următor. Cresc prețurile materiilor prime utilizate în majoritatea sectoarelor economice, de la gaze naturale, la fier, de la energie electrică la aluminiu, de la combustibili, la lemn. Dacă încercăm să înțelegem motivele pentru care cresc prețurile, vom avea câteva explicații parțiale. Poate cererea crescută îi face pe producători să urce prețurile, poate politicile împotriva schimbărilor climatice cresc prețul unei invenții numită certificate de carbon, poate producătorii vor să își recupereze rapid pierderile înregistrate cu un an în urmă sau poate pur și simplu producătorii fac aceste majorări de prețuri pentru că pot, scrie RFI.
Plătiţi cu 15.000 de euro pe lună, membrii boardului ASF au asistat pasiv la falimentul City Insurance, companie cu venituri de 400 milioane de euro. Incompetenţa şi numirile politice de la vârful ASF şi-au arătat roadele. Deşi era de mult evident că nimeni nu va salva City Insurance, o schemă Ponzi de făcut bani din primele încasate de la românii care vor asigurări RCA cât mai ieftine, membrii boardului ASF şi directorii de sub ei, majoritatea fără studii de specialitate şi expertiză în domeniul asigurărilor, au tot lungit situaţia şi au ajuns într-o fundătură în care avem de a face cu cel mai mare faliment al pieţei de asigurări, mai mare decât al Astra Asigurări. Este de fapt rodul numirilor politice la vârful instituţiilor de supraveghere, aşa cum a fost recent numită fostul premier al României, Viorica Dăncilă, în BNR. City Insurance, cel mai mare asigurător de pe piaţa locală,cu venituri din prime brute subscrise de 400 mil. euro în 2020 şi 3 milioane de poliţe vândute, aşteaptă decizia Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), după ce acţionarul i3CP Holdings nu a adus cei 150 mil. euro ceruţi de ASF pentru restabilirea cerinţei de capital minim, potrivit informaţiilor transmise de ASF, scrie ZF.ro.
Produsele personalizate comandate pe internet nu beneficiază de termenul de retur de 14 zile. Deși, ca regulă generală, cumpărăturile de pe internet pot fi retrimise vânzătorului în termen de 14 zile de la primire, fără nicio motivare, pentru produsele personalizate, consumatorul nu beneficiază de acest drept. Această exceptare de la dreptul de retragere (de retur) este prevăzută în mod expres de lege. Prin OUG nr. 34/2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniştii, în cazul achiziționării de produse din magazinele online, se stabilește dreptul cumpărătorilor de a le returna în cel mult 14 zile, fără a motiva decizia. Legea nu conține nici prevederi care să oblige la predarea bunurilor în ambalajul lor original. Prin excepție, legea stabilește că, în cazul în care cumpărătorul optează pentru achiziționarea unor produse ”(…) confecționate după specificațiile prezentate de consumator sau personalizate în mod clar”, acestea nu pot fi returnate în cele 14 zile. Așadar, legea tratează diferit produsele de serie de cele care au suferit modificări, fie prin personalizare, fie prin execuția lor, realizată conform unor cerințe particulare, solicitate de cumpărător, scrie avocatnet.ro.
Economiștii: Criza politică potențează cauzele deprecierii leului, pe fondul dezechilibrelor financiare acumulate ale României. Leul este singura monedă din Europa Centrală și de Est care s-a depreciat de la începutul anului, pe când piețele nu luau în calcul criza politică actuală – potrivit unui Raport al Erste Group Research. Cursul euro / leu a sărit de mai multe ori peste pragul de 4,95 de lei în ultimele zile, pe piața interbancară. Criza politică adaugă o presiune suplimentară pe deprecierea cauzată de dezechilibrele financiare acumulate ale României, care riscă să se amplifice. „Zgomotul politic adaugă presiune pe deprecierea leului la fundamentele economice. Și înainte de tulburările politice actuale leul era singura monedă din regiune care se deprecia”, a explicat Ciprian Dascălu, economist șef al BCR, pentru CursDeGuvernare.
Cum se comportă telefoanele chinezeşti în utilizarea consumatorilor plimbăreţi. Azi speţa Xiaomi Note 10 vs Huawei P30. Sau lecţii de cum să nu îţi strici vacanţa…De la bun început specific faptul că nu sunt un profesionist al domeniului: ceea ce voi scrie sunt simple constatări ale unui profan care a testat din plin cele două modele mai sus amintite, cu bune şi mai puţin bune (e vorba de fostul şi actualul meu telefon). Nu voi oferi un răspuns tranşant în privinţa câştigătorului, întrucât specialiştii mi-ar reproşa faptul că cele două nu sunt chiar comparabile (mai logic ar fi fost să iau în calcul un Huawei p40, dar asta ar însemna să *scriu din cărţi* şi nu din propria experienţă). Pentru profesionişti, probabil siteul GSM Arena e mai indicat decât articolul meu. Ceea ce îmi doresc însă să ofer este un mic ajutor pentru cei care doresc să nu îşi strice concediul din motive stupide cum ar fi telefonul nepotrivit sau reţeaua de telecomunicaţii nepotrivită, scrie FinEco24News.
