O armată de 5 miliarde $ pe an. Cum stă România pe Flancul de Est, în fața Rusiei ● Șoferiță de TIR mutată de 18 ani în Spania: „Toți românii ar trebui să plece doi ani din țară, să învețe să se comporte, să muncească” ● Șeful Cancelariei lui ÎPS Calinic, răpus de COVID. Călugărul nu era vaccinat. BOR, discretă în speță ● Cum a „iertat” Mircea Toma Antena 3 și România TV de amenzi în cazul „medicului minune” Flavia Groșan ● Cum l-a spionat KGB-ul pe John Steinbeck ●Cum am ajuns cea mai puțin deprimată țară din Europa ● Pe urmele șpăgii: blocurile fără parcări River’s Towers, un șah Chirica-Palii pe 36 milioane de euro ● Nici doi bani pe viitor: România, „lanterna roșie” la cheltuielile guvernamentale pentru cercetare-dezvoltare ● Adela Cojan, președinte interimar CNAS: Rata de succes a tratamentelor cancerelor din România a fost în 2020 de doar 12% ● Pe urmele constituției fesenisto-securiste ediția 1991.
După Polonia, România deține a doua mare forță militară pe Flancul Estic al NATO, cel mai expus la o eventuală agresiune a Rusiei. Mult nu înseamnă însă și bine. Echipamentele Armatei sunt majoritatea învechite și de origine sovietică.
Cu spatele asigurat de marile forțe din NATO, cei 9 aliați din Flancul Estic se ridică doar la o fracțiune din forțele Rusiei. De aceea, tot mai des apare întrebarea: de ce mai investim în Armată? Este o ecuație al cărei sens este tot mai greu de explicat unor generații care trăiesc de zeci de ani în pace, deși la câteva sute de kilometri de casă Rusia anexează ilegal teritorii și comasează forțe, scrie Panorama.
Șoferiță de TIR mutată de 18 ani în Spania: „Toți românii ar trebui să plece doi ani din țară, să învețe să se comporte, să muncească”. Adriana Mureșan, 54 de ani, locuiește de 18 ani în Spania și în ultimii doi a reușit să coaguleze cea mai mare rețea de voluntari români din Europa, majoritatea șoferi de TIR. Români care ajută români și nu numai. În acest timp au trimis pachete copiilor și bătrânilor din țară, au oferit cazare și masă celor rămași pe stradă în pandemie, au făcut transport de persoane, au salvat fete traficate de la proxeneți, în operațiuni demne de filmele de acțiune.
Adrianei îi place să stea la șuetă. E și o chestiune iberică, până la urmă, să stai la terasă, la taclale până prânzul se unește cu cina. Când are timp liber, îl petrece ca o spaniolă tipică. Soțul ei, Horea, „moț prin excelență”, pasionat de cățărări, s-a acomodat mai greu cu stilul „sobremesa” („peste masă”), relaxarea de după masă, tot la masă. Pirineii, care pică pe el când iese din casă, nu sunt Apusenii. Cei doi stau umăr în umăr în fața ecranului computerului, în casa lor din Tarragona, din Catalonia, nord-vestul Spaniei. Își aprind țigările și își spun povestea pe-ndelete. „Noi n-am plecat din România de rău sau de foame”, începe Adriana. „Fata noastră cea mare avea 14 ani și a zis: «Bine, am intrat la liceu, o să fac și facultate și apoi ce voi face eu în România? Nu putem să emigrăm?»”, scrie Libertatea.
Șeful Cancelariei lui ÎPS Calinic, răpus de COVID. Călugărul nu era vaccinat. BOR, discretă în speță. Șeful Cancelariei arhiepiscopului Sucevei și Rădăuților, ÎPS Calinic, preotul călugăr David Oprea, a murit vineri, 17 septembrie a.c., din cauza complicațiilor produse de Covid-19, a informat portalul creștin ortodox doxologia.ro
„Părintele protosinghel David Oprea, coordonator al cabinetului Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic al Sucevei și Rădăuților, și pentru o foarte lungă perioadă de timp slujitor al Catedralei Mitropolitane din Iași, a trecut la Domnul astăzi, 17 septembrie 2021, în urma complicațiilor suferite din cauza infectării cu Covid-19”, anunță doxologia.ro.
Preotul călugăr David Oprea, în vârstă de 47 de ani, care nu era vaccinat, a fost confirmat cu Covid la începutul săptămânii trecute și a fost internat în secția Boli Infecțioase și ulterior la Terapie Intensivă, în Spitalul Județean de Urgență „Sf. Ioan cel Nou” Suceava, cu o formă gravă de boală. La solicitarea familiei, miercuri, 8 septembrie, a fost transferat, intubat, la Iași, la Spitalul de Boli Infecțioase „Sfânta Cuvioasă Parascheva”.
Preotul David Oprea avea titlul de protosinghel, conferit de ÎPS Calinic, încă de când era slujitor al Catedralei Mitropolitane din Iași. Datele biografice publicate pe site-ul menționat arată că părintele era născut în Galați și a primit la botez numele Cezar Daniel, scrie Newsweek.
Timp de o săptămână, aproape seară de seară, cazul Flaviei Groșan este promovat intens, în prime time, la Antena 3 și România TV. Suntem în plin val 3 al pandemiei, iar presa relatează despre epuizarea personalului medical din spitalele care tratează pacienții de COVID-19.
Pe fondul afirmațiilor „doctoriței minune”, invitați precum senatoarea Diana Șoșoacă sau Cristian Troncotă, fost decan la Facultatea de Informații din cadrul Academiei SRI, încep să vorbească de „omor calificat” în secțiile ATI sau „terorism de stat”. Publicului i se inculcă ideea că terapia cu oxigen omoară oameni în secțiile ATI ale spitalelor, scrie PressOne.
Cartea lui Steinbeck, ilustrată cu fotografiile frapante ale lui Capa, era o încercare de a explora „măreața parte cealaltă”.
„Nu e povestea rusească”, spunea cartea, „e doar o poveste rusească”.
Volumul din 1948 avea la bază o călătorie de 40 de zile în Uniunea Sovietică pe care cei doi o făcuseră vara precedentă, la un an după faimoasa declarație a lui Winston Churchill că „de la Stettin, în Baltica, la Trieste, în Adriatica, o ‘cortină de fier’ a coborît peste continent[ul Europei].”
În timpul călătoriei, au vizitat Moscova, Leningrad (acum St. Petersburg), și Georgia. Au petrecut de asemenea nouă zile în Ucraina Sovietică, vizitînd Kievul și cîteva ferme colective din apropiere, scrie Europa Liberă.
Cum se explică faptul că, aproape 40 de ani mai târziu, în România mai că nu există depresie cronică? Depresia cronică se mai numește și distimie, are simptome mai puțin intense decât depresia majoră, dar de mult mai lungă durată (minimum doi ani). Netratată, se poate transforma în depresie majoră, scrie Scena9.
* La inspecția Primăriei la al treilea bloc a adus un sistem multi-parking, iar a doua zi l-a scos
* Se obliga la 642 de locuri și a făcut 300. Atestatul de edificare a stat 6 luni pe biroul lui Mihai Chirica. REPORTER DE IAȘI va explica zilele următoare afacerea
* La unul din blocuri, în autorizație scria 257 locuri de parcare și a făcut doar 96
* Complexul trebuia să aibă, conform autorizației, 3.273 mp de spații verzi. Astăzi n-are niciun metru pătrat
* „Vor fi o mie și ceva de metri, o să văd”, afirmă azi dezvoltatorul Alexandru Palii
* Miza a fost uriașă: 523 apartamente, 12 milioane de euro profit net la un total construit de 36 milioane de euro, scrie ReporterIS
Nici doi bani pe viitor: România, „lanterna roșie” la cheltuielile guvernamentale pentru cercetare-dezvoltare. Cum stau ceilalți. România deține poziția de „lanternă roșie” europeană în materie de cheltuieli guvernamentale pentru cercetare-dezvoltare (R&D), potrivit datelor publicate de Eurostat.
În 2020, nivelul acestora a scăzut la doar 14,8 euro/locuitor, sub cele din Bulgaria (20,9 euro/loc.), Ungaria (38,8 euro/loc.), Letonia (41,5 euro/loc.) și Polonia (57,3 euro/loc.). Pentru referință, menționăm că media la nivelul UE27 a fost de peste 15 ori mai mare decât la noi (225,3 euro/loc.), cele mai ridicate valori fiind consemnate anul trecut în țările nordice: Luxemburg (648,1 euro/loc.), Danemarca (519,2 euro/loc.), Germania (443,2 euro/loc.), Finlanda (373 euro/loc.), Austria (369,6 euro/loc.), Suedia (355,2 euro/loc.), și Olanda (340,8 euro/loc.), scrie cursdeguvernare.ro.
Adela Cojan, președinte interimar CNAS: Rata de succes a tratamentelor cancerelor din România a fost în 2020 de doar 12%. Cifră în premieră oferită marți de președintele interimar al CNAS despre rata de succes a tratamentului cancerelor din România: în jur de 88% din cazurile de cancer al căror tratament a fost finanțat în 2019 au fost regăsite în 2020 pe lista CNP-urilor pacienților decedați. În condițiile în care, afirmă Adela Cojan, 49% din banii alocați programelor naționale de sănătate se duc pentru cancere. Vă prezentăm cele mai importante declarații ale sale din cadrul conferinței CursDeGuvernare ”Sănătatea – sursă de competitivitate: Investiția în sistemul sanitar și aportul vieții sănătoase la economie” (14.09.2021).
Președintele interimar a oferit și o explicație a acestui procent impresionat de eșec în tratament, explicație care are rădăcini sistemice:
”Erau cazuri de cancere descoperite târziu, în stadiul 2, 3, cu metastaze. Dacă s-ar depista precoce, șansele de supraviețuire la cinci ani și al 10 ani ar fi mult mai ridicate”, scrie cursdeguvernare.ro
Pe urmele constituției fesenisto-securiste ediția 1991. A intrat în abecedarul politic faptul că Antonie Iorgovan a fost „părintele Constituției“ postdecembriste. Iliescienii îl socotesc și acum ca fiind un geniu al comisiei constituționale. Cel care a redactat proiectul unei legi fundamentale curat-democrate a României descălecate de comunism.
Toate parlamentele care au exercitat puterea legislativă după referendumul pentru revizuirea Constituției din 18-19 octombrie 2003, când legea fundamentală a fost modificată în spiritul Scrisorii pierdute a lui Caragiale – „Ori să se revizuiască primesc, dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască primesc, dar atunci să se schimbe pe-aici, pe colo, și anume în punctele esențiale“ – și-au pasat unul celuilalt, indiferent de culoarea politică, acest cartof fierbinte care și azi se coace în spuza jăratecului politicianist de la București: revizuirea Constituției României, scrie DW.
Titlurile de stat deţinute de bănci au ajuns la 7% din PIB. Creşterea dobânzii ar putea aduce o pierdere de 17,6%. Expunerea sistemului bancar pe titlurile de stat româneşti a ajuns cea mai mare din Uniunea Europeană, cu o pondere a deţinerilor de titluri de stat de 7% din PIB. O simulare făcută de BNR arată că o creştere a ratelor de dobândă ar putea induce o pierdere potențială de până la 17,6% din fondurile proprii ale sectorului bancar, după cum arată Florian Neagu, director adjunct al Direcţiei Stabilitate din cadrul BNR.
“Per ansamblu,imaginea sistemului bancar românesc este una bună, pe multe sectoare mai bună decât media UE. Totuşi, observăm că atunci când e bine se plantează seminţele riscului”, a declarat Florian Neagu, director adjunct al Direcţiei de Stabilitate Financiară la BNR, în cadrul unei conferinţe de profil organizată de Finmedia, scrie Economica.net.
Scandalul din politică și „echipa de management” a România SRL. Toamna se numără bobocii. În România, în această toamnă scandalul din politică ne afectează direct viețile și în loc să numărăm boboci, contabilizăm orgolii
Pe final de vară am început dimineața ca Alice. Am intrat prin vizuina iepurelui și am ajuns într-o lume ciudată, în care nimic nu mai are sens. M-am simțit ori prea mic pentru lumea asta mare, ba prea mare pentru luptele lor mici.
Planul meu egoist, să înțeleg și eu mai bine ce se întâmplă în această perioadă tulbure din punct de vedere social, economic dar mai ales politic, este să răspund la întrebarea “cum este conducerea unei tari la fel ca și conducerea unei companii?”. Urmez astfel exemplul guvernanților și parafrazez una dintre cele mai ciudate întrebări/ghicitori ale literaturii moderne “de ce seamănă un corb cu un birou de scris?” chiar din povestea lui Alice in Tara Minunilor. Dacă ne uităm la cum e condusă Romania SRL. chiar pare potrivită expresia, scrie project-e.ro
