De ce ne pleacă tinerii din țară ● Avertismentul rectorului Universității Babeș-Bolyai: „Liberul arbitru lipsește din discursul public pe tema vaccinării” ● Ce trebuie să știe românii care se tratează acasă de Covid ● Reintră România în zodia populismului bugetar? ● De ce este atât de important salariul minim în Germania? ● Fenomen dramatic: 53% din elevi au medii peste 8,50 – deși 40% sunt considerați analfabeți funcțional ● „Pe străzile din Negrești-Oaș tinerii vorbesc între ei în franceză” ● Agitație pe piața RCA: Două firme de asigurare pleacă, alte trei vor să intre ● Delirul lui Rasputin al Moldovei, la Mănăstirea Durău: „Dacă te-ai vaccinat, ești mort!” ● Ce are ea și nu am eu? Sex work și vicii de perspectivă ● Criptomonedele – 4 teme de gandire ● Hotelierii se plâng că nu şi-au primit nici compensaţiile de la stat pe 2020 ● Piețele imobiliare din întreaga lume încep să fiarbă ● Pandemia ne-a trimis să cumpărăm mâncarea online și a început să ne placă.
De ce este atât de important salariul minim în Germania? Pe lista statelor cu un salariu minim figurează şi Germania. În cadrul negocierilor pentru formarea unei noi coaliţii de guvernare se ia în calcul majorarea acestuia, fără a mai consulta comisia independentă de experţi. Chiar de la introducerea primelor salarii minime, la sfârşitul secolului al XIX-lea, acestea au fost foarte controversate. După cum sugerează şi numele, salariul minim reprezintă suma cea mai mică pe care angajatorul este obligat să o plătească angajatului. Multe state din lume au prevederi clare în acest sens, deşi deseori există multe excepţii de la reguli. În Germania, un salariu minim la nivel federal a fost introdus la 1 ianuarie 2015, de guvernul condus de cancelara conservatoare Angela Merkel. Decizia a fost luată în urma presiunilor partenerilor social-democraţi din coaliţia de guvernare. Prevederea înlocuia practic diferite salarii negociate în diverse branşe şi stabilea la acel moment un salariu minim brut de 8,50 de euro pe oră pentru angajaţii din toată Germania. De atunci, venitul minim legal a crescut uşor, din luna iulie a acestui an fiind stabilit la 9,60 de euro pe oră. Sunt planificate încă două majorări, astfel încât în iulie 2022, toţi cei care lucrează legal se pot aştepta să primească minim 10,45 de euro brut pentru o oră de lucru, scrie DW.
* Protosinghelul Teodosie Paraschiv este duhovnicul Mănăstirii Durău, loc emblematic pentru Mitropolia Moldovei, unde Prea Fericitul Daniel voia să facă un Athos al României
* Predicile de liturghie ale călugărului cu grad înalt sunt stupefiante: vorbește ore întregi enoriașilor despre Guvernul Mondial creat de extratereștri, despre controlul oamenilor prin cipurile din vaccin și despre magneți la locul injecției
* El spune, duminică de duminică, sutelor de enoriași: „Te vaccinezi, ți-ai semnat condamnarea la moarte. Să nu vă otrăviți copiii!”
* REPORTER a intrat în posesia unor înregistrări halucinante: un preot ortodox cu discurs anti-occidental, care afirmă că în Occident sunt păgânii și că Dumnezeu este singurul care te protejează de Covid
* Teodosie Paraschiv își vinde cuvântările adunate într-un volum și un CD chiar la ușa bisericii, fără niciun bon fiscal
* La toate chioșcurile din curtea mănăstirii evaziunea e la ordinea zilei, nimic nu se fiscalizează
* Înregistrări audio și video în interiorul articolului. Cazul Tanacu a reînviat la scară mare
Citește articolul integral în ReporterIS.
Ce are ea și nu am eu? Sex work și vicii de perspectivă. Când stigma asociată modului în care-ți câștigi traiul e atât de puternică încât atacurile la integritatea ta fizica și chiar existența ta sunt tolerate și justificate până și de cei care ar trebui să te protejeze și vindece – viața ta îți aparține numai pe jumătate. O introspecție în proximitatea lucrătoarelor sexuale propune o recentrare a sistemului optic prin care le privim. Acum șase ani lucram ca ospătăriță, pe timpul vacanței de vară, la o terasă din orașul meu natal. Eram la liceu. Munceam împinsă de dorința adolescentină pentru independența financiară care să mă elibereze, cât de puțin, de obligația de a cere voie să fac orice. Detestam controlul, sub orice formă. Încă îl detest. Mi se pare că nu e decât o manifestare a nesiguranțelor celor care-l practică; nimic mai mult. Ca ospătăriță, am ajuns să cunosc oamenii destul de bine. Mă simțeam norocoasă că-i pot vedea cum se relaxează la amiază, cum se animă cu fiecare înghițitură de cafea dimineața, cum se reîntâlnesc cu familiile sau prietenii pe înserat și se distrează în toiul nopții. Mă holbam la ei și-mi imaginam cu ce se ocupau, despre ce vorbeau, ce fel de relații construiau. Nu prea mai rămânea, în mintea mea, loc să mă organizez pentru schimbat scrumiere, strâns farfurii sau pahare goale, întrebat dacă mai doresc ceva. Norocul meu este c-am avut parte de clienți foarte toleranți și răbdători. Și-apoi, c-am avut-o lângă mine pe Andra*, colega mea. După prima noastră tură, mi-a zis: „Ești lentă și pur și simplu nu te interesează”. Așa c-a început ea să-mi arate ce și cum să fac, scrie Iscoada.com.
Criptomonedele – 4 teme de gandire. Un interviu recent acordat jurnalistului George Buhnici a atins printre altele si subiectul criptomonedelor. Cu acest prilej, explicatiile mele legate de motivul pentru care criptomonedele sunt de fapt criptoactive speculative, in care oricine poate investi cu conditia sa stie ce face, au declansat un sir de mesaje critice din partea apostolilor criptomonedelor care au urmarit interviul. Am sa perseverez. Cred ca marea eroare pe care o fac toti acesti entuziasti ai revolutiei digitale pe care o traversam este faptul ca privesc aceasta clasa de active ca pe o noua aplicatie tehnologica, un nou app, care va incepe sa ia din ce in ce mai multe like-uri, sfarsind prin a fi “descarcata” de din ce in ce mai multa lume. Ei ignora faptul ca criptomonedele nu pot trece de la statutul de criptoactiv speculativ la cel de “moneda consacrata” fara asigurarea faptului ca ele au o functie, o ratiune economica de existenta, scrie Radu Crăciun pe blogul personal.
Hotelierii se plâng că nu şi-au primit nici compensaţiile de la stat pe 2020: Despre 2021 ce să mai vorbim. Hotelierii se plâng că nu şi-au primit nici compensaţiile de la stat pe 2020 şi că noile restricţii vor afecta masiv industria ospitalităţii. „Restricţiile ne duc din nou la un nivel de activitate redus cu circa 70-75% faţă de 2019 şi asta trebuie cumva compensat prin scheme de sprijin sau prin facilităţi fiscale. Altfel, la al 4-lea şoc adus industriei e clar că ne va fi extrem de greu să rezistăm”, a declarat, pentru Agerpres, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR), Călin Ile. În opinia sa, restricţiile care se introduc luni vor afecta cu siguranţă încă o dată industria ospitalităţii, care „a suferit şi suferă extrem de mult încă de la declanşarea pandemiei”. „Cred însă că problema cea mai mare nu este legată acum de restricţii (pentru că nevoia unor măsuri care să ajute din punct de vedere medical este evidentă), ci de compensaţiile cu care statul român vine pentru susţinerea economică. Noi nici măcar compensaţiile pentru 2020 nu le-am primit, despre 2021 ce să mai vorbim”, a adăugat preşedintele FIHR, potrivit Adevărul.
Piețele imobiliare din întreaga lume încep să fiarbă. SUA e în faţa unei crize a locuinţelor, ceea ce pune presiune pe preţuri. Unda de şoc cuprinde şi Europa. Dacă până acum erau destul de puţini cei care se uitau cu îngrijorare înspre pieţele imobiliare, se pare că problema legată de acestea începe să devină din ce în ce mai stringentă. Şi, din nou în centrul atenţiei e SUA şi nu China cum proabil mulţi s-ar fi aşteptat după criza Evergrande. Piețele imobiliare din întreaga lume sunt în creștere şi declanșează discuții despre o posibilă bulă, spune Bogdan Maioreanu, analistul eToro pentru România. Vânzările de locuințe existente în SUA au crescut cu 7,0% în luna septembrie față de august. Comparativ cu anul trecut, vânzările au scăzut cu 2,3%, dar fiecare dintre cele patru regiuni majore din SUA a înregistrat creșteri ale vânzărilor de la o lună la alta. Față de acum un an, stocul de locuințe nevândute a scăzut cu 13% la 1,27 milioane de unități, echivalentul a 2,4 luni în ritmul actual al vânzărilor. Prețul median de vânzare al caselor existente a urcat cu 13,3% de la an la an, până la 352.800 de dolari, potrivit FinEco24News.
Pandemia ne-a trimis să cumpărăm mâncarea online și a început să ne placă. Numărul românilor care și-au făcut cumpărăturile online s-a dublat în perioada pandemiei, arată datele Eurostat. Mâncarea și băutura nu se află în topul comenzilor online, însă în pandemie acestea au explodat. Românii preferă să își comande mai ales hainele și aparatura electronică și IT de pe internet. Totuși, în pandemie, unii retaileri și-au atins țintele de vânzări online de alimente foarte rapid, după primele patru luni din 2020. Piața de cumpărături online pentru alimente se ridică la 260 de milioane de euro în România. Potențialul de creștere este însă imens. Deocamdată, ea reprezintă doar 1% din totalul pieței alimentare, scrie Panorama.
Summitul CE: Nici o soluție comună pentru creşterea preţurilor la energie – statele au poziții diferite față gaze și nuclear. În cadrul Consiliului European de la Bruxelles, liderii UE au petrecut mai multe ore analizând aşa-numita „cutie cu instrumente” pentru a contracara creşterea preţurilor la energie. În final se pare că nu există o soluţie europeană care să poată fi implementată în perioada următoare pentru ca cetăţenii să nu fie nevoiţi să plătească iarna aceasta facturi mari la gaze şi energie, scrie într-o sinteză Politico, citată de Agerpres. Deşi au cerut Comisiei Europene „să analizeze cu celeritate măsuri pe termen mediu şi lung”, cum ar fi dezvoltarea unei rezerve strategice de gaze naturale, şefii de stat şi de guvern au recunoscut cu greu că, cel puţin pe termen scurt, guvernelor naţionale le revine să gestioneze pe cont propriu problema creşterii preţurilor, în special prin reducerea taxelor şi prin oferirea de subvenţii cetăţenilor care au nevoie, potrivit Cursdeguvernare.ro.
