​Business report ​​Cum arată la noi revoluția demisiilor. Centrul de greutate al dezvoltării României se mută spre est. BNR dă semnalul că guvernul nu poate să o mai „lălăie” mult. Rolul crizei din Kazahstan în prăbușirea criptomonedelor – Finante – Banci

​Cum arată revoluția demisiilor în România față de fenomenul american „ia-ți jobul ăsta și bagă-ți-l undeva ● Centrul de greutate al dezvoltării României, în curs de mutare de la vest spre est ● Mâncarea devine un lux pentru români. Producător: „Vrem să vedem şi noi care este explicaţia acestor majorări“ ● Cum a ajuns un căpitan al lui Mihai Viteazul să întemeieze prima colonie engleză din America de Nord ● Şeful Pfizer: Vaccinul pentru varianta Omicron va fi gata în martie ● Lanțul global de aprovizionare, afectat de lockdown-urile în cascadă din China ● Achizițiile directe la școlile din Sectorul 1, doar cu aprobare. E sfârșitul unor afaceri de zeci de milioane de lei, din bani publici ● Rolul crizei din Kazahstan în prăbușirea criptomonedelor ● „Absenteismul“, un fenomen cauzat de pandemie care ia amploare şi zăpăceşte piaţa muncii ● Poveștile de succes ale țărilor care și-au vaccinat aproape toți cetățenii ● Taxa auto: noncombatul Ministerului Mediului condamnă zeci de mii de români la moarte ● Prin majorarea dobânzii de politică monetară BNR dă semnalul că guvernul nu poate să o mai „lălăie” mult

Cum a ajuns un căpitan al lui Mihai Viteazul să întemeieze prima colonie engleză din America de Nord. Trăim într-o lume mai mică decât ne imaginăm și, cumva, lucrurile din ea sunt mai interconectate decât ar părea la prima vedere. O dovedește cu prisosință povestea lui John Smith, băiatul ăla simpatic din filmele de desene animate cu Pocahontas. Și asta pentru că puțini știu că omul și-a petrecut câțiva ani prin Transilvania și Valahia, luptând pentru Mihai Viteazul și, ulterior, pentru domnitorul Radu Șerban. Despre asta am și eu de gând să vă povestesc azi.

Acum un secol, la fiecare o sută de copii din mediul rural, 45 rămâneau analfabeți în Vechiul Regat. De unde pleca România Mare? De la o realitate în care aproape 50% dintre copiii din mediul rural (în Vechiul Regat) nici măcar nu ajungeau să fie înscriși în clasele primare.
Știm acest lucru dintr-o lucrare statistică indicativă pentru condiția învățământului nostru public la începutul anilor 1920. Cercetarea a fost documentată de un director general din cadrul Ministerului Instrucțiunii. Am consultat la Biblioteca Centrală Universitară lucrarea domnului G. Theodoru, șeful Direcțiunii Statisticii Învățământului, Statelor Personale și Arhivelor.
Iată ce am aflat: Grădinile de copii. Cele mai elementare școli sunt grădinile de copii ale statului și particulare precum și azilele confesionale, care fac parte deasemenea din școlile particulare. În grădinile de copii, cursurile se predau mai mult intuitiv și sub formă de joc; cu toate astea ele sunt importante, căci dezvoltă mintea și plăcerea copiilor de a învăța în cursul primar. În azilele confesionale, baza cursurilor o formează educația sentimentului religios al copiilor de confesiuni străine, scrie Dela0.

Lanțul global de aprovizionare, afectat de lockdown-urile în cascadă din China. Porturile și fabricile de cipuri, cele mai lovite. Focarele de COVID care apar în China și decizia autorităților locale de a continua politica strictă de limitare a răspândirii virusului prin carantine generale complică și mai mult lanțul global de aprovizionare, afectat deja de doi ani de pandemie, subliniază Business Insider.
Actualele focare apar la scurt timp după ce economia globală primea vești bune privind rezolvarea unora din problemele care au marcat ultimii doi ani. „Măsurile din prezent din China provoacă deja perturbări”, a anunțat banca japoneză Nomura, într-o notificare emisă săptămâna trecută. Principalii producători de cipuri Samsung și Micron au avertizat recent că un regimul strict din orașul Xi’an ar putea afecta operațiunile la unitățile lor de producție din oraș. O întârziere în furnizarea de cipuri ar intensifica o penurie globală de cipuri și ar afecta calendarul pentru producția de electronice. Criza de cipuri a fost una din problemele care a afectat cel mai mult economia globală în cei doi ani de pandemie, de lipsa acestora plângându-se de la producători de telefoane și electrocasnice până la mari constructori de autoturisme, scrie Libertatea.

Achizițiile directe la școlile din Sectorul 1, doar cu aprobare. E sfârșitul unor afaceri de zeci de milioane de lei, din bani publici. Procedura de achiziție directă, la toate unitățile de învățământ din Sectorul 1, se schimbă de anul acesta. Înainte de a intra în SEAP și achiziționa bunuri și servicii, managerii școlilor trebuie să justifice Primăriei Sector 1 de ce nu fac licitație. Prin procedură se interzice și o practică împământenită în achizițiile publice directe – divizarea unui contract pentru a ocoli concursul de oferte. Vorbim de contracte de zeci de milioane de lei, bani care au ajuns, în ultimii ani, în conturile unor firme de casă.
Primăria Sectorului 1 a transmis, la sfârșitul anului trecut, către toate unitățile de învățământ aflate în administrarea sa, și spre știință Inspectoratului Școlar al Municipiului București, procedura de achiziții publice care trebuie urmate de către grădinițe, școli și licee.
Conform adresei, administrația locală a Sectorului 1 a atras atenția că nu este permisă divizarea unui contract în mai multe contracte distincte de valoare mai mica și nu se vor utiliza metode de calcul care să ducă la o subevaluare a valorii estimat, potrivit Buletin de București.

Rolul crizei din Kazahstan în prăbușirea criptomonedelor. Tăierea internetului în Kazahstan începând de miercuri, ca răspuns la protestele împotriva celor aflați la putere, a diminuat cu aproape 15% capacitatea globală de a crea bitcoin. A urmat o scădere bruscă a prețului principalelor criptomonede, dar cauzele sunt mai multe… O consecință neașteptată a crizei din Kazahstan a stârnit un val de îngrijorări în rândul deținătorilor de criptomonede, principalele valute de acest tip fiind în scădere începând de miercuri, 5 ianuarie. În urma crizei politice din Kazakhstan, apar tot mai multe mesaje pe site-uri și forumuri de specialitate cu privire la posibila „înrăutățire a situației din cauza scăderii valorii criptomonedelor”. Această preocupare ilustrează importanța pe care această țară din Asia Centrală a atribuit-o în ultimele luni ecosistemului bitcoin, dar și al altor monede dematerializate alternative, foarte prețuite de speculanți. Dovada: la scurt timp după oprirea internetului impusă miercuri întregii țări, aproape 15% din capacitățile globale de minerit de bitcoin practic s-au evaporat (mineritul este crearea de criptomonede prin intermediul unor calcule intense realizate de calculatoare foarte mari consumatoare de energie), scrie RFI.

„Absenteismul“, un fenomen cauzat de pandemie care ia amploare şi zăpăceşte piaţa muncii. În Europa, Germania şi Franţa iau măsuri pentru stăvilirea fenomenului „absenteismului“, un fenomen apărut pe piaţa muncii în contextul pandemiei, absenţele în masă ale angajaţilor putând ameninţa serviciile şi infrastructura vitală, subminând fragila însănătoşire a continentului.
În Marea Britanie, penuriile de forţă de muncă provocate de îmbol­nă­virea cu coronavirus şi izolarea obli­ga­torie ar putea şterge 8,8% din PIB în lunile ianuarie şi februarie. În Statele Unite, ceea ce a început ca o serie de anulări de zboruri din cauza îmbol­năvirii piloţilor şi echipajelor devine rapid o realitate în fabrici, magazine şi porturi, robusta redresare a economiei americane fiind astfel ameninţată.
În Germania, pentru a preîntâmpina un val de absenţe cu im­pact major asupra serviciilor publice şi infrastructurii, politicienii au decis să scurteze perioada de carantină obligatorie pentru cei care se îmbolnăvesc de Covid-19, scrie ZF.

Poveștile de succes ale țărilor care și-au vaccinat aproape toți cetățenii. Peste 4,6 miliarde de persoane, adică aproximativ 60,3% din populația lumii, au primit cel puțin o doză de vaccin anti-Covid. Rata de vaccinare variază semnificativ în funcție de țară.
Majoritatea țărilor UE au o rată de vaccinare de aproximativ 70%, în timp ce unele țări, precum România și Bulgaria, se află cu mult sub medie, având o rată de vaccinare de 40% respectiv 28%.
Statele Unite au o medie de 74% din populație vaccinată cu cel puțin prima doză. Unele țări se remarcă prin campanii de vaccinare mult mai eficiente și rate de inoculare mult mai ridicate.
Cu o rată de vaccinare actuală de 64%, Israelul s-a remarcat prin viteza cu care și-a vaccinat populația. La sfârșitul anului 2020, Israel avea deja 10% din populație vaccinată, prin comparație cu SUA, care, în aceași perioadă, reușise să vaccineze doar 1% din populație, iar țările din UE abia începuseră să primească dozele de vaccin, scrie Europa Liberă.

BNR dă startul raliului ratelor dobânzilor ce va avea loc în 2022. Costul creditului în lei va creşte, urmând tendinţa celui în dolari şi foarte probabil a celui în euro. Scriam deja mai devreme de faptul că toate băncile centrale vor trece la normalizarea politicii monetare având în vedere faptul că inflaţia se dovedeşte a nu fi nici pe departe temporară sau tranzitorie cum ne-ar fi plăcut multora să fie. Preţurile se menţin fierbinţi, încălzite din plin de scumpirile din sectorul energetic. România nu putea să nu se alinieze trendului marilor bănci centrale şi a luat azi o decizie anticipată de majoritatea covârşitoare a analiştilor. De fapt mai degrabă persista întrebarea dacă saltul va fi unul minim sau ceva mai mare. Cunoscută fiind însă prudenţa BNR şi modul *delicat* de a ghidona politica monetară, cei mai mulţi au ghicit ce va face BNR în prima şedinţă de politică monetară a lui 2022, notează fineco24news.

Taxa auto: noncombatul Ministerului Mediului condamnă zeci de mii de români la moarte. A trecut relativ neobservată ieșirea de săptămâna trecută a ministrului Mediului, Tanczos Barna, cu privire la taxa auto. Pe scurt: nu vom avea anul acesta niciun fel de taxă auto, pentru că „Guvernul a spus că nu vom introduce taxe noi.”
Așa s-a decis, din pix, de către guvernul PSD-PNL-UDMR: că poluarea nu este o prioritate, deși între 16.000 și 26.500 de români mor prematur în fiecare an din cauza poluării, conform datelor Agenției Europene de Mediu și OMS.
Nimic surprinzător în atitudinea reprezentanților acestei coaliții, în frunte cu președintele Iohannis, preocupat acum de schimbările climatice (se face un grup de lucru, privim cu atenție și îngrijorare): nu i-au emoționat cei 100.000 de români morți în exces în ultimii doi ani, au preferat să ia măsuri populiste de relaxare continuă, în condițiile în care 70% din populație fix asta a vrut. Orice, numai să nu supere votanții. Dacă nu i-au emoționat 50.000 de morți în exces pe an, cum să-i emoționeze 20.000?, se întreabă PressOne.

Prin majorarea dobânzii de politică monetară BNR dă semnalul că guvernul nu poate să o mai „lălăie” mult. BNR a decis în ședința de luni majorarea ratei dobânzii de politică monetară la 2% pe an, de la nivelul de 1,75%, începând cu data de 11 ianuarie 2022. Consiliul de administrație al BNR a decis şi majorarea ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 3% pe an, de la 2,5%. De asemenea, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menține la 1%.
Era logic să se întâmple la ce rată a inflației am avut. Și așa este mică dobânda la care se refinanțează băncile ca să finanțeze deficitele unor guverne întoarse cu spatele la reforme.
Practic, și cu această dobândă majorată, băncile sunt bonificate când se împrumută de la banca centrală. Încă își permit să închidă ochii la riscul pe care și-l asumă cumpărând pe bandă rulantă titluri de stat din care sunt plătite cheltuieli fixe (pensii, salarii în sectorul public, ajutoare sociale) care merg spre consum și, de acolo, spre importuri, scrie project-e.ro