Apelul unui șef de mare grup agrochimic: „Opriți agricultura „organică”, adâncește criza alimentară!”

Erik Fyrwald, CEO al grupului agrochimic Syngenta din Elveția, cere să se pună capăt producției agricole „bio” ca să se evite accentuarea crizei alimentare. Dar președintele Asociației Micilor Fermieri Elvețieni i-a respins apelul „grotesc”.

Legume RomâniaFoto: © Julia Sudnitskaya | Dreamstime.com

Țările bogate trebuie să-și mărească producțiile agricole ca să prevină o criză alimentară globală, a spus Fyrwald pentru ziarul „NZZ am Sonntag”, citat de swissinfo.ch. În funcție de produs, fermele organice au randamente cu până la 50% mai mici decât cele non-organice, pretinde el.

„Consecința indirectă este că oamenii suferă de foamete în Africa pentru că noi consumăm tot mai multe produse organice”, a spus el pentru NZZ, adăugând că fermele organice au nevoie de pământ mai mult și care este de obicei arat, ceea ce sporește emisiile de CO2.

Fyrwald a spus că opoziția lui la agricultura organică nu este în nici un fel legată de obiectivele de afaceri de la Syngenta. Grupul cu proprietari din China produce pesticide și semințe modificate genetic.

„Întreaga industrie face profituri mari cu produsele organice, pentru că oamenii vor să plătească mult pentru ele”, a declarat el. Fyrwald susține o a treia cale: o așa-numită agricultură regenerativă, care folosește rotația culturilor din agricultura organică și utilizarea precisă a pesticidelor și modificărilor genetice pentru a mări randamentele.

„Argumente grotești”

Reacționând la interviu, Kilian Baumann, proprietar de fermă organică și președinte al Asociației Micilor fermieri Elvețieni, a numit „grotești” argumentele lui Fyrwald. El a spus că CEO-ul de la Syngenta „se luptă pentru vânzări” pentru că fermierii folosesc „tot mai puține pesticide”.

„Nu agricultura organică, ci foamea noastră de carne are nevoie de suprafețe agricole mai mari. Hrana pentru animale este cultivată pe 43% din terenurile arabile elvețiene și tot mai importăm 1,2 milioane de tone pe an”, a scris el pe Twitter.

Producția de „calorii de origine animală” cere mult mai mult pământ decât „caloriile din plante”, a spus Baumann.

Insecuritate alimentară

Aproape 193 de milioane de oameni din 53 de țări suferă de insecuritate alimentară acută din pricina a ceea ce ONU a numit „tripla combinație toxică” de conflict, extreme meteorologice și efecte economice ale pandemiei cu coronavirus.

Războiul din Ucraina a escaladat riscurile pentru multe țări, mai ales din Africa, dependente de Ucraina și Rusia pentru grâu, îngrășăminte și alte produse pentru hrană.

Și înainte de război, oamenii se confruntau cu consecințele pandemiei și veniturile reduse, iar prețurile alimentelor erau la maximele ultimilor 10 ani și ale combustibililor la maximele ultimilor șapte ani.