The Beatles: O poveste cu… “va urma”

The Beatles: O poveste cu… “va urma”. Mai mult de jumătate de secol a trecut de la disoluţia unui grup cu o existenţă relativ scurtă – mai ales în comparaţie cu parcursul Rolling Stones -, dar The Beatles continuă să fie cel mai popular şi influent brand muzical din istorie. Asta e o certitudine. În anul declanşării pandemiei, 2019, piesele compuse şi cântate de Fab Four au fost ascultate pe Spotify de aproape 1.8 miliarde de ori şi aproape jumătate din cei care le-au căutat în streaming aparţin generaţiilor mileniale, având vârste sub 30 de ani. Primenindu-se, fanbase-ul Beatles îşi conservă anvergura planetară şi, printre nenumăraţii admiratori, se numără deopotrivă politicieni, vedete, antreprenori, studenţi şi simpli truditori. VITAL cultural: The Beatles: O poveste cu… “va urma” povestită de Ioan Big.

The BeatlesFoto: Ian Hubball / Alamy / Alamy / Profimedia

I’m a Beatles fan, too

The Beatles. ‘Chiar şi în timpul pandemiei, când purtam mască, ba chiar şi ochelari de soare, oamenii mă opreau ca să-mi zică “Hei, Paul!”’, recunoştea “the cute Beatle”, care, anul trecut, la petrecerea de lansare a miniseriei regizate de Peter ‘The Lord of the Rings’ Jackson, Get Back (disponibilă pe Disney+ alături de un alt documentar relevant pentru povestea Beatles, John Lennon: His Life, His Legacy, His Last Days, din 2020), mărturisea surâzând că… ‘I’m a Beatles fan, too. We were a good little band.’. Acea “micuţă trupă” le-a lăsat membrilor ei o moştenire de miliarde, la propriu, şi lumii întregi un tezaur cultural peren de o valoare inestimabilă, indiferent că ne raportăm la legacy-ul Beatles din perspectivă sociologică, spirituală, estetică sau pur muzicală.

Pe marginea valorii şi complexităţii patrimoniului imaterial al trupei s-au scris sute de cărţi şi s-au montat zeci de filme documentare, cele din urmă continuând să reprezinte cea mai accesibilă poartă de intrare în multiversul Beatles. Acestea oferă, în destule cazuri, o imagine sugestivă asupra amplitudinii impactului socio-cultural pe care trupa o are şi în prezent la nivelul publicului larg, de la Might Good The Beatles (1977) ori How the Beatles Changed the World (2017), ambele disponibile pe Netflix, la exhaustivul The Compleat Beatles (1982) de pe archive.org, narat de Malcolm McDowell, sau Lennon or McCartney (2014), vizionabil gratuit pe canalul de YouTube al regizorului Matt Schichter, care a chestionat peste 500 de artişti privitor la notoria dilemă… Lennon sau McCartney? O “întrebare” ce ne arată că timpul nu poate eroda valorile certe, deoarece continuă să persiste, în pofida faptului că opune moştenirea creativă lăsată de un artist devenit victimă a celebrităţii în 1980, John, cu cea a unui monument de vitalitate, Macca, ce şi-a serbat în iunie 2022 împlinirea vârstei de 80 de ani pe scenă, în cadrul turneului său Got Back.

În anii ’70, Beatles nu mai exista ca trupă, iar John, Paul, George şi Ringo au continuat fiecare pe drumul său şi au ajuns rareori să se mai intersecteze muzical cu rezultate notabile pentru nostalgicii Merseybeat.

Cu toţii însă, chiar dacă independent unul de altul, au adăugat constant capitole originale la povestea Fab Four, care nu au făcut decât să îmbogăţească şi să mărească aria de impact a prologului saizecist dedicat existenţei cvartetului din acest “neverending story”. Cât despre brand-ul colectiv, dacă e să ne referim doar la trecutul recent, The Beatles au intrat în noul mileniu en fanfare.

Apple Corps, compania fondată de cei patru în ‘1968, a lansat în 2000 albumul 1, o compilaţie ale hiturilor lor #1, care a ajuns să se vândă în aproape 15 milioane de copii şi a rezistat în topurile americane timp de… 388 de săptămâni! Valoarea catalogului Beatles, mai ales după upgrade-ul tehnic din 2009, depăşeşte actualmente cu mult un miliard de dolari, iar muzica lor continuă să fie reinterpretată, remixată şi remasterizată în mii de versiuni. Show-ul Cirque du Soleil, Love, al cărui coloană sonoră e compusă din mixuri ale unor piese Beatles, se joacă neîntrerupt în Las Vegas de vreo 15 ani, aşa că amatorii se pot număra inclusiv în 2022 printre cei două mii de spectatori care asistă într-o seară la spectacolul de la Mirage. Biletele au un preţ rezonabil, între 70 şi 200 de dolari, doar că deplasarea la Vegas poate pune ceva probleme de costuri.

Simplitatea iniţială aproape copilărească a compoziţiilor şi textelor

Cu toate că nu are o explicaţie simplă, “miracolul” perpetuării succesului Beatles îşi are, probabil, una dintre cauzele principale în simplitatea iniţială aproape copilărească ale compoziţiilor şi textelor, asociată cu cea a look-ului monobloc al cvartetului, care transcende sistemele de valori tributare culturilor locale şi comunitare, mai frecvent conflictuale decât convergente. Care a evoluat însă în cazul Beatles fabulos de rapid, în cadrul unui proces de coming of age creativ individual, spre o muzică ce a încorporat o mare varietate de elemente, de la clasică şi psychedelia la World Music şi Prog-Rock.

Dacă ar fi să căutam o referinţă în Pop culture, probabil că cel mai bun exemplu ar fi Steven Spielberg, cu a sa evoluţie în mai puţin de un deceniu de la E.T., minimizat de criticii vremii ca o poveste infantilă prin simplitate, dar acum un clasic SF cu un fanbase global datorită universalităţii mesajului său, la opera de artă cinematografică Lista lui Schindler, adoptată deopotrivă de publicul larg şi de specialişti, inclus de American Film Institute pe lista cel mai bune 100 de filme americane din toate timpurile… gândiţi-vă acum la calea parcursă de Beatles de la Please Please Me la Sgt. Pepper în doar patru ani.

Muzica Beatles a unit două lumi occidentale ce funcţionau în acea vreme cu combustibili complet diferiţi

Din perspectiva universalităţii, privind în urmă, spre anii ’60, ai căror imagine “definitivă” au fost cei patru Beatlesi, muzica lor a unit două lumi occidentale ce funcţionau în acea vreme cu combustibili complet diferiţi. Pe de-o parte a Atlanticului erau Statele Unite, cu Woodstock dar şi cu Altamont, cu asasinate şi crize politice, proteste rasiale, etnice şi anti-Vietnam, dar şi cu legea Equal Pay Act împotriva discriminării de gen, trimiterea primului e-mail de la UCLA la Stanford şi aselenizarea lui Neil Armstrong, iar de cealaltă parte, englezii trăiau fără griji freneticii The Swinging Sixties, cu Londra devenită o capitală mondială a libertăţii şi liberalismului, a creativităţii şi bucuriei de a trăi, în care tumultul cotidian se alimenta mai frecvent pe baze mondene (Afacerea Profumo, Revolutia Sexuală) decât pe crize sociale profunde (atenuate de reacţii ale establishment-ului precum Sexual Offences Act sau Race Relation Act), iar individualismul prima în faţa comunităţii. Plecând de la puntea culturală transoceanică, ale cărei capete au fost Love Me Do şi I Saw Her Standing There, The Beatles s-au impus prin talent şi fler în mod organic ca pionieri, apoi ca trendseteri şi, în final, ca icon-uri ale contraculturii, în condiţiile în care nu erau strict nişte produse ale acesteia. A fost deci oarecum firească continuarea evoluţiei la nivel individual, odată cu maturizarea amplificată de schimbările radicale de context din anii ’70-’80.

The Beatles, muzica lor drept etern… reminder

Dincolo însă de cele aproape un miliard de discuri vândute în total, ca grup şi solo, influenţa încă extrem de puternică a cvartetului în secolul XXI trebuie căutată şi în rolul său major în “deşteptarea” generaţională, indiferent că avem în vedere artiştii, media sau publicul. The Beatles rămân oglinzi ale redefinirii subculturilor dintr-o societate care abia începuse să conştientizeze la nivel de masă necesitatea militantismului în câştigarea drepturilor comunitare şi a exprimării individuale neîngrădite ca factor de evoluţie. În esenţă, pe asta se construieşte moştenirea pe care ne-au lăsat-o The Beatles, cu muzica lor drept etern… reminder.

SUGESTIE playlist BEATLES – selectia e pe ani, ca sa reflecte schimbările

Love Me Do (1962)

I Saw Her Standing There (1963)

A Hard Day’s Night (1964)

Help! (1965)

Eleanor Rigby (1966)

Your Mother Should Know (1967)

When I’m Sixty-Four (1967)

Revolution (1968)

Happiness Is A Warm Gun (1968)

Don’t Let Me Down (1969)

Across the Universe (1969/70)

Bonus:senzationalul film inspirat de muzica Beatles, Across the Universe, a lui Julie Taymor, din 2007 și

combinatia contrastanta “Across the Universe” & “Helter Skelter” [interpretate de Jim Sturgess si Dana Fuchs] ce surprinde formidabil yinyangul Beatles:

Articolul despre Beatles semnat de Ioan Big face parte din numărul Beatles, dedicat formației britanice de revista “Sunete”

CREDIT FOTO: PROFIMEDIA Ian Hubball / Alamy / Alamy / Profimedia

Alte povești VITALE:

LUXUL

Online Dating. Bumble vs Tinder. Femininul are inițiativa. Masculinul e ofensat VITAL Cultural

Festival Super ediția X-a / Max Belciug / Caleido Ferentari/ VITAL cultural

Cum privim femeile/bărbații vara? Priviri Elvis Presley, George Clooney, Mădălina Ghenea / VITAL

Sfânta Marie / Childish Gambino / Ideo Ideis / Bullet Train / Suntem sănătoși la minte?

VITAL: Salman Rushdie înjunghiat. I-am citit cărțile să văd de ce diavolii vânează Povestitorul?

VITAL: ART Safari / UNTOLD 2022, scena „derbedeilor” / “Intimitatea”, Editura Trei / Netflix “Better call Saul” VIDEO

Premiul Academiei Franceze: România, pardon, Anca Vasiliu / Netflix: Ricky Gervais / Tudor Banuș expo la MȚR

VITAL: Fără apă caldă? Ascult Sofia Zadar. Citesc “Secolul singurătății” de Hertz. Văd Netflix: Emma, Persuasiune, Anna Karenina, cinisme feminine “cu artă”

Dăruiește viață cu lacrimă / “Elvis”, circul / Adela Toplean, pericolul vieții / Fukuyama, Identitatea / Netflix: serialul “Manifest” anticonspirație