Macron şi Sunak s-au înţeles în privinţa migraţiei. Londra va finanţa Parisul cu peste jumătate de miliard de euro pentru a-i opri pe imigranţi să traverseze Canalul Mânecii

Preşedintele francez Emmanuel Macron şi premierul britanic Rishi Sunak au pecetluit vineri un „nou început” şi o „nouă ambiţie” în relaţia franco-britanică, începând cu problema delicată a combaterii imigraţiei ilegale, după ani de neînţelegeri alimentate de Brexit, relatează AFP şi Reuters, citate de News.ro.

Emmanuel Macron şi Rishi SunakFoto: Liewig Christian/ABACA / Shutterstock Editorial / Profimedia

Marea Britanie va plăti Franţei 480 de milioane de lire sterline (541 de milioane de euro), bani eşalonaţi pe o perioadă de trei ani, pentru ca Parisul să-i împiedice pe imigranţi să mai traverseze Canalul Mânecii în ambarcaţiuni mici. Această măsură majoră pune capăt unor ani de tensiuni în era post-Brexit şi creează premisele reconstruirii relaţiilor.

Preşedintele francez Emmanuel Macron l-a întâmpinat la Paris pe premierul britanic Rishi Sunak cu zâmbetul pe buze. Într-un gest de familiaritate, s-au bătut reciproc pe spate, apoi, în timpul discuţiilor, au convenit să colaboreze mai strâns. A fost „un moment de reconectare”, a declarat Macron într-o conferinţă de presă comună, în timp ce Sunak a spus că a venit timpul pentru o nouă relaţie, pentru o „antantă reînnoită”, o referire la alianţa de la începutul secolului al XX-lea, care a netezit relaţiile diplomatice dintre marile puteri europene.

„Să fim cinstiţi, relaţia dintre ţările noastre a avut parte de provocări în ultimii ani. Astăzi am dus cooperarea la un nivel fără precedent”, a declarat Sunak.

Dincolo de acordul în privinţa migraţiei, cei doi lideri au convenit să avanseze şi în ceea ce priveşte cooperarea în domeniul energiei nucleare, şi-au reafirmat sprijinul pentru Ucraina şi au promis să consolideze interoperabilitatea forţelor lor militare, inclusiv prin dezvoltarea unor viitoare rachete şi sisteme de apărare aeriană.

Migrația, o miză pentru Rishi Sunak

Însă pentru Sunak, migraţia a fost în centrul atenţiei. El încearcă să prezinte acordul ca pe o altă realizare a sa, după ce, în februarie, a convenit cu Bruxelles-ul asupra unor noi condiţii cu privire la Irlanda de Nord. Aflat în funcţie din octombrie, premierul de la Londra a făcut o prioritate din oprirea micilor ambarcaţiuni ce traversează Canalul Mânecii spre Marea Britanie după ce numărul migranţilor care au sosit pe coasta de sud a Angliei a urcat vertiginos la peste 45.000, anul trecut, de cinci ori mai mult decât în ultimii doi ani.

Cooperarea consolidată în materie de migraţie a venit la câteva zile după ce guvernul britanic a introdus, marţi, un controversat proiect de lege pentru a restrânge drastic drepturile de azil, proiect ce a fost puternic denunţat de ONU. Însă Parisul a minimizat impactul, în timp ce Londra a lăsat deoparte criticile din trecut privind inacţiunea franceză la frontiera maritimă.

Sunak a propus o nouă legislaţie pentru a le interzice celor care sosesc în ambarcaţiuni mici să ceară azil, dar pentru asta are nevoie de cooperarea Franţei pentru a intercepta ambarcaţiunile şi pentru a anihila reţelele de trafic de persoane care se află în spatele fluxului de imigranţi din Afganistan, Iran, Siria şi alte state.

Ca parte a noului acord, Marea Britanie va contribui la finanţarea unui centru de detenţie în Franţa, în timp ce Parisul va desfăşura mai mult personal francez şi tehnologie îmbunătăţită, inclusiv cu drone, pentru a patrula pe plajele sale. Agenţii din ambele ţări vor căuta, de asemenea, să colaboreze cu ţările aflate de-a lungul rutelor preferate de traficanţii de persoane.

Un oficial britanic a declarat că Londra va contribui cu 30 de milioane de euro pe o perioadă de trei ani pentru centrul de detenţie, iar migranţii reţinuţi vor fi trimişi înapoi în ţara lor de origine, dacă aceasta este sigură, sau în ultima ţară prin care au tranzitat, dacă ţara de origine nu este sigură.

Pe de altă parte, în timp ce numărul cererilor de azil în Regatul Unit a atins un maxim al ultimilor 20 de ani, de aproape 75.000 în 2022, acesta este încă sub media Uniunii Europene. Mulţi membri ai UE sunt ei înşişi în dezacord cu privire la modul în care trebuie să se ocupe de migranţi şi dacă aceştia ar trebui să fie retrimişi în prima ţară din UE în care au ajuns.

„Le Bromance” trece la energie nucleară și Ucraina

Reuniunea de vineri de la Paris a fost primul summit în cele mai mari două mari puteri militare şi nucleare ale Europei – ambele membre permanente ale Consiliului de Securitate al ONU – din ultimii cinci ani.

Legăturile dintre cele două ţări au fost tensionate de Brexit şi au fost deosebit de dificile în timpul premierilor britanici Boris Johnson şi Liz Truss, Truss refuzând la un moment dat să spună dacă Macron este „prieten sau duşman”.

Sunak şi Macron au stabilit o relaţie personală la summitul COP27 din Egipt, în noiembrie, în timpul primei lor întâlniri faţă în faţă, la două săptămâni după ce Sunak a devenit prim-ministru. Relaţia lor caldă a fost etichetată drept „Le Bromance” de ziarele britanice.

Cei doi foşti bancheri de investiţii, care şi-au oferit unul altuia tricouri înaintea unui meci crucial de rugby din turneul celor Şase Naţiuni, pe care cele două naţionale şi-l dispută sâmbătă, la Londra, au fost însoţiţi de şapte miniştri de fiecare parte şi s-au întâlnit cu lideri de afaceri din ambele ţări pentru a-şi aprofunda relaţia economică.

Furnizorul britanic de energie Octopus Energy a declarat după summit că va investi 1 miliard de euro pe piaţa franceză a energiei verzi în următorii doi ani. Cele două ţări au semnat două parteneriate energetice, punând accent pe energia nucleară ca sursă sigură de energie cu emisii reduse de carbon.

„Franţa şi Marea Britanie cooperează pentru ca niciodată cei ca Putin să nu mai poată folosi securitatea energetică ca armă”, a declarat Sunak.

Războiul din Ucraina, a fost, de altfel, o oportunitate pentru doi dintre cei mai mari susţinători ai Kievului de a-şi reafirma sprijinul. Ambii lideri au subliniat că, pentru moment, este necesar să se intensifice sprijinul militar pentru Ucraina şi să-i fie antrenate forţele pentru a avea un avantaj pe câmpul de luptă şi pentru a o plasa în cea mai bună poziţie pentru ziua în care vor începe discuţiile care vor pune capăt războiului. „Prioritatea este militară”, a declarat Macron. „Vrem ca Ucraina să câştige acest război şi suntem pe deplin uniţi”, a confirmat Rishi Sunak.

De la Brexit la pandemie şi până la o dispută aprinsă pe tema alianţelor în regiunea Asia-Pacific, mai multe crize întrerupseseră tradiţia summiturilor bilaterale anuale în ultimii cinci ani. Cu două săptămâni înainte de o vizită de stat a regelui Chales al al III-lea în Franţa, prima sa călătorie în străinătate, cei doi lideri au spart gheaţa şi au făcut o serie de gesturi de camaraderie, spunându-şi inclusiv bancuri despre fotbal.