Cum ar putea decide contraofensiva ucraineană lupta pentru influenţă la Kremlin. Şoigu şi Gherasimov ar fi apelat la Prigojin pentru a lupta cu încăpăţânarea lui Putin

Finanţatorul Grupului Wagner, Evgheni Prigojin, încearcă probabil să îl convingă pe preşedintele rus Vladimir Putin să treacă în defensivă înaintea unei potenţiale contraofensive ucrainene. Retorica lui, care în mod greşit a fost interpretată ca un apel la încetarea războiului, vizează de fapt să determine o îngheţare a conflictului, o pauză care să permită o refacere a forţelor puternic slăbite ale Moscovei, arată Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) din SUA, în ultima sa evaluare asupra războiului din Ucraina.

Vladimir Putin alaturi de Serghei Soigu si Valeri GherasimovFoto: Yevgeny Paulin / TASS / Profimedia Images

Este posibil ca în acest demers Prigojin să aibă complicitatea celor care conduc armata regulată, Serghei Şoigu şi Valeri Gherasimov, care, deşi duşmani declaraţi, ar fi făcut pace cu şeful Wagner în încercarea de a se folosi de el pentru a-l convinge pe Putin să accepte această strategie, mai spun experții de la Institutul pentru Studiul Războiului în evaluarea lor, potrivit News.ro.

Liderul de la Kremlin este însă încăpăţânat şi nu pare dispus să renunţe la obiectivele lui maximale de „denazificare” şi „demilitarizare” a Ucrainei, insistând pe ofensivă.

Este posibil ca Putin să ezite să se angajeze într-o încetare a focului din cauza influenţei pe care o au la Kremlin nişte figuri pro-război, deocamdată rămase misterioase, sau din cauza îngrijorării privind implicaţiile pentru stabilitatea regimului său.

În orice caz, contraofensiva ucraineană ar putea decide deznodământul unei lupte pentru influenţă la Kremlin, conchide Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în ultima sa analiză.

De ce vrea Prigojin un conflict înghețat

Evgheni Prigojin a spus că Ucraina va încerca să „rupă” forţele ruseşti în bucăţi şi subliniază că Rusia trebuie să reziste unor astfel de atacuri. În retorica sa recentă, finanţatorul Wagner a fost din ce în ce mai alarmist şi a subliniat viitorul incert al operaţiunilor ofensive ruseşti din Donbas, observă ISW, un think tank cu sediul la Washington, care oferă analize zilnice, din surse deschise, ale situaţiei războiului din Ucraina.

Apelurile lui Prigojin pentru consolidarea apărării ruseşti în teritoriile ocupate şi discuţiile frecvente despre perspectivele contraofensivei ucrainene sunt notabile, deoarece indică faptul că el încearcă să amplifice discuţia în spaţiul informaţional intern rusesc, notează ISW.

Cu toate acestea, Rusia continuă să desfăşoare operaţiuni ofensive în regiunile Doneţk şi Lugansk.

Prigojin pledează de asemenea pentru ca Rusia să se concentreze asupra menţinerii liniilor de front actuale, mai degrabă decât să caute să obţină mai multe câştiguri teritoriale, astfel încât forţele ruseşti să îşi poată recăpăta eficienţa de luptă pentru operaţiuni ofensive ulterioare.

Prigojin nu pledează pentru ca Rusia să pună capăt războiului şi să negocieze cu Ucraina şi cu Occidentul, aşa cum au relatat unele surse ruseşti şi occidentale. Dimpotrivă, el condamnă facţiunea din cadrul Kremlinului care speră să pună capăt războiului prin negocieri, subliniază ISW. Prigojin susţine, de fapt, că Rusia trebuie să facă faţă cu toată puterea contraofensivei ucrainene care se apropie şi să încerce să menţină actualele linii de front, fără a pune capăt războiului şi fără a intra în negocieri de pace, explică ISW.

El susţine că o pauză după ce atacul ucrainean va culmina ar permite Rusiei să-şi refacă puterea de luptă şi să construiască un sprijin naţionalist în cadrul societăţii ruse, pentru a reînnoi lupta, chiar şi în cazul unei înfrângeri.

Prigojin încearcă, de asemenea, să redefinească şi să submineze unele dintre obiectivele maximaliste-cheie ale lui Putin în Ucraina – şi anume „denazificarea” şi „demilitarizarea” Ucrainei – probabil pentru a minimiza impactul informaţional care ar putea rezulta din trecerea în defensivă şi abandonarea eforturilor de a câştiga mai mult teren acum.

Formaţiunea ultranaţionalistă Rusici vine în sprijinul lui Prigojin

Formaţiunea paramilitară rusă de extremă dreapta Rusici (Grupul de Recunoaştere Asalt şi Sabotaj), care facilitează recrutarea forţelor ultranaţionaliste şi neregulate ruse, s-a făcut ecoul lui Prigojin de respingere a obiectivelor de „denazificare” şi „demilitarizare”.

Rusici a remarcat că Rusia luptă în Ucraina mai mult pentru a prelua Donbasul, pentru un spaţiu vital şi pentru experienţă de luptă decât pentru a lupta propriu-zis împotriva „fascismului” şi „nazismului” ucrainean, aşa cum vrea Moscova.

Prin reformularea obiectivelor lui Putin, Prigojin şi unele facţiuni din cadrul comunităţii ultranaţionaliste ruse ar putea încerca să pregătească spaţiul informaţional intern rusesc pentru perspectiva unor linii de front îngheţate, potenţial aflate în apropierea liniilor iniţiale din 23 februarie 2022.

Şoigu și Gherasimov zic ca Putin, dar vor altceva

Comandamentul militar rus încearcă şi el probabil să îl convingă pe Putin să se orienteze către operaţiuni defensive – dar s-ar putea să nu fie în măsură să îi transmită direct acest mesaj lui Putin.

Unele figuri ultranaţionaliste susţin că Ministerul rus al Apărării a încercat să recruteze 400.000 de militari prin contract pentru a se asigura că Rusia are suficient personal militar care să apere liniile de front existente şi pentru a îngheţa eficient actualele linii de front din Ucraina. Comandamentul militar rus ar fi transferat, de asemenea, recruţi pentru a menţine liniile ruseşti în Crimeea şi ar putea să pregătească şi alte resurse, pentru a se asigura că Rusia poate păstra unele poziţii odată ce aşteptata contraofensivă ucraineană va culmina.

Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, şi şeful Statului Major General al armatei ruse, generalul de armată Valeri Gherasimov, sunt probabil sensibili la ameninţarea contraofensivei ucrainene, dar probabil continuă să trimită militari sub contract pentru a întări operaţiuni ofensive fără sens la insistenţele lui Putin.

Surse de la Kremlin au dezvăluit anterior că Putin favorizează loialitatea în detrimentul competenţei, iar acest sentiment probabil îi împiedică pe Şoigu şi Gherasimov să se concentreze asupra stabilirii condiţiilor optime pentru o apărare eficientă, în loc să risipescă unităţi de elită ruseşti în bătălii de uzură chinuitoare pentru câştiguri marginale.

ISW a observat anterior că Şoigu şi Gherasimov probabil nu au reuşit anterior să-l convingă pe Putin să decreteze mobilizarea în mai 2022 – în ciuda faptului că Rusia avea nevoie de o astfel de măsură ca să-şi refacă forţele necesare pentru a menţine operaţiunile ofensive în Ucraina.

Prigojin, vrăjitorul media

Este posibil ca şefii armatei ruse să-şi fi reparat parţial relaţia tensionată cu Prigojin pentru ca oligarhul să-l convingă pe Putin, prin intermediul spaţiului informaţional rusesc, să oprească operaţiunile ofensive.

ISW a observat o îmbunătăţire bruscă a relaţiilor lui Prigojin cu Ministerul rus al Apărării şi cu Kremlinul de la începutul lunii aprilie. Ministerul rus al Apărării, de exemplu, a început să recunoască în mod direct meritele forţelor Wagner în rapoartele sale zilnice şi a furnizat Wagner muniţie şi trupe mobilizate ca întăriri la începutul lunii aprilie 2023.

De asemenea, Prigojin şi bloggerii militari afiliaţi Kremlinului au amplificat afirmaţiile conform cărora fiul purtătorului de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov, Nikolai Peskov, ar fi servit în rândurile Wagner în Ucraina – probabil o operaţiune de comunicare menită a repara public relaţia şi, eventual, pentru a ridica loialitatea lui Prigojin faţă de Kremlin.

Prigojin reuşise anterior să aibă un impact asupra procesului decizional al lui Putin prin ingineria numirii unor comandanţi fideli lui şi prin demiterea unor oficiali militari incompetenţi, astfel încât a pătruns în cercul apropiat lui Putin cu criticile sale privind evoluţia războiului, menţionează ISW.

Un expert politic rus a observat că în trecut, diferiţi oficiali de la Kremlin şi-au exprimat public mai întâi planurile şi proiectele lor înainte de a-l convinge pe Putin să implementeze schimbări şi este probabil ca Prigojin să urmeze acelaşi model de influenţă.

Este posibil ca şefii comandamentului militar rus şi anumiţi oficiali de la Kremlin care pledează pentru ideea ca Putin să îngheţe războiul să-l fi abordat din nou pe Prigojin pentru a-l influenţa încă o dată pe Putin, spune ISW..

Putin rămâne încăpățânat. Face o greșeală?

Insistenţa continuă a lui Putin asupra operaţiunilor ofensive ruseşti în estul Ucrainei sugerează că grupul care doreşte îngheţarea războiului de-a lungul actualelor linii de front nu l-a convins pe deplin pe liderul de la Kremlin. Într-adevăr, forţele ruseşti continuă ofensivele de uzură pentru a captura Bahmut, Avdiivka şi Marinka în regiunea Doneţk, precum şi operaţiunile ofensive limitate în Luhansk şi în vestul regiunii Doneţk, în ciuda temerilor tot mai mari ale Rusiei cu privire la ameninţarea unei contraofensive ucrainene iminente.

Ofensiva de iarnă rusă nu a reuşit să atingă obiectivele ambiţioase ale Kremlinului de a cuceri graniţele administrative ale regiunilor Doneţk şi Luhansk până la 31 martie, dar se pare că forţele ruseşti nu au renunţat să se concentreze ulterior în mod operaţional asupra câştigurilor tactice, indiferent cât de marginale şi costisitoare sunt aceste câştiguri.

Forţele ruse au suferit pierderi semnificative de personal şi de echipamente în timpul campaniei ofensive de iarnă, care le limitează în prezent abilităţile de a menţine operaţiunile ofensive de-a lungul mai multor axe şi care vor limita probabil capacitatea armatei ruse de a răspunde la posibilele operaţiuni de contraofensivă ucrainene.

Forţele ruse nu au răspuns la aceste constrângeri prin prioritizarea unei axe sau prin efectuarea unei pauze operaţionale de-a lungul oricărei linii ce ar permite forţelor ruse să se realimenteze şi să se refacă pentru un efort defensiv decisiv. Forţele Rusiei continuă să trimită în luptă militarii sub contract şi unităţile rămase eficiente pentru a sprijini operaţiunile ofensive din estul Ucrainei, în loc să păstreze acest rezervor esenţial de putere de luptă pentru a răspunde la o contraofensivă ucraineană.

Bahmut, Avdiivka şi Marinka nu oferă niciun beneficiu operaţional semnificativ forţelor ruse, iar orice câştig tactic marginal de-a lungul oricăreia dintre axe este puţin probabil să îmbunătăţească capacitatea armatei ruse de a se apăra împotriva unei contraofensive ucrainene.

Este posibil ca Putin să ezite să se angajeze într-o încetare a focului din cauza influenţei unor figuri puternice pro-război, deocamdată încă misterioase, sau din cauza îngrijorării privind implicaţiile pentru stabilitatea regimului său. Insistenţa asupra câştigurilor tactice sugerează că tabăra pro-război, care pledează pentru menţinerea ofensivelor cu orice preţ, probabil că încă influenţează procesul decizional al lui Putin pentru război.

O posibilă trecere la pregătirea pentru operaţiuni defensive înaintea unei potenţiale contraofensive ucrainene ar indica probabil că Putin a respins în cele din urmă opiniile taberei pro-război în favoarea celor ale grupului mai pragmatic.

Astfel, posibilul succes al viitoarei contraofensive ucrainene ar putea determina rezultatul acestei lupte pentru influenţă asupra deciziilor lui Putin, conchide ISW.

___