Grevă generală în școlile din România, prima după 18 ani / Ce revendicări au profesorii, ce salarii cer și cum au eșuat ultimele negocieri cu Guvernul

Sindicatele din educație declanșează luni, 22 mai, o grevă generală în școli, după ce la negocierile de duminică cu Guvernul nu s-a ajuns la nici o înțelegere. Sindicaliștii spun că greva generală din învățământ va continua până când vor primi din partea Guvernului „o soluţie credibilă” asupra revendicărilor salariale. Ultima grevă generală din învățământ a avut loc în urmă cu 18 ani și a durat trei săptămâni. Acum, sindicaliștii vor ca un profesor debutant să aibă un salariu de 4.000 de lei, iar un profesor la final de carieră să primească 7.000 de lei în mână.

Ultima grevă generală din școli în România – 2005Foto: AGERPRES

Sindicatele din educaţie au anunţat, duminică, după negocierile de la Palatul Victoria cu premierul Nicolae Ciucă, liderul PSD Marcel Ciolacu şi mai mulţi miniştri, că greva din învăţământ va fi declanșată începând de luni, iar durata ei va depinde strict de răspunsul pe care îl va da mai departe Guvernul. Liderii de sindicat au afirmat că oferta avansată de Executiv la negocieri a fost „cea pe care am mai avut-o în urmă cu câteva zile, altceva în plus – nimic”.

„Pentru a stopa o astfel de acţiune ei vor trebui să primească din partea Executivului o soluţie, o soluţie care să fie credibilă, o soluţie care să ofere perspective foarte clare. Noi o să le punem la dispoziţie în momentul de faţă exact comunicatul care pleacă din partea Guvernului. Acest comunicat va ajunge în toate organizaţiile noastre, iar membrii de sindicat se vor pronunţa foarte rapid, dar cu certitudine vă spuneam că pe această ofertă mâine va fi grevă generală. (…) Eu mi-aş fi dorit şi este dorinţa tuturor celor care lucrează în sistem să nu fi avut loc această grevă generală. Nu ne-am dorit-o, am fost obligaţi să ajungem aici. Este un cumul de nemulţumiri, iar durata ei va depinde strict de răspunsul pe care îl va da Guvernul şi bineînţeles de dorinţa colegilor noştri”, a declarat duminică preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret”, Marius Nistor, la finalul negocierilor de la Guvern.

Acesta a menţionat că greva generală va dura până când cei care au semnat pentru declanşarea ei, tot în scris, vor renunţa la această formă de protest. „Ei sunt cei care hotărăsc. Nu sunt doar membrii de sindicat sunt şi foarte mulţi profesori”, a completat el.

Potrivit preşedintelui Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Simion Hăncescu, oferta Guvernului vizează rezolvarea revendicărilor salariale în Legea salarizării, „altceva în plus nimic”.

„Anexa 8 se va pune în practică, mai concret personalul didactic va primi salariul prevăzut de Legea 153, să ajungă la nivelul maxim. Asta înseamnă o creştere de 7-8% a salariilor”, a spus Hăncescu. El a menţionat că data aplicării acestei creşteri depinde de decizia Executivului.

„Urmează să dea Executivul un act normativ, nu se ştie exact când, probabil de la 1 iunie, dar decizia aparţine Executivului”, a mai spus preşedintele FSLI.

Sindicatele, despre încheierea mediilor: Rămâne de văzut!

Marius Nistor a precizat după negocieri că adoptarea Legii salarizării unitare poate fi adoptată chiar către finalul acestui an, fără a se cunoaşte aplicabilitatea acesteia. „Noi discutăm în momentul de faţă doar despre posibilităţi. (…) De bonusuri s-a vorbit, că sunt dispuşi să acorde bonusuri pentru profesorii debutanţi şi pentru personalul didactic care lucrează în zone defavorizate şi atât. Nu s-a discutat despre sume”, spune Nistor.

Și Simion Hăncescu a vorbit despre faptul că „deocamdată există doar promisiuni şi necunoscute”.

Întrebaţi ce se întâmplă cu încheierea anului şcolar şi cu examenele naţionale, sindicaliştii au replicat că „Guvernul trebuie să răspundă la această întrebare”.

De asemenea, întrebaţi dacă se încheie mediile elevilor la final de an şcolar, ei au spus: „Rămâne de văzut”. Aceştia au precizat că în unele şcoli toţi profesorii sunt în grevă şi nu are cine supraveghea elevii, în timp ce în alte şcoli acele cadre didactice care nu participă la protest vor intra la clase.

Profesorii grevişti nu vor fi plătiţi

Liderii sindicali au fost întrebaţi ce se întâmplă cu salariilor greviştilor pe perioada grevei. „Exact ce prevede legea. Conform legislaţiei în vigoare pe perioada grevei se suspendă contractul individual de muncă, deci nu vor plătiţi, cu atât mai mult trebuie să înţelegeţi că şi-au asumat cu toţii acest lucru, ne-am asumat cu toţii acest lucru, pentru a înţelege foarte clar care este starea de nemulţumire. Este vorba de peste 150.000 de cadre didactice, la care se adaugă 60.000 – 70.000 personal didactic şi auxiliar”, a răspuns Marius Nistor.

Ei au mai spus că în perioada următoare vor continua negocierile dintre sindicatele din Educaţie şi autorităţi, însă acestea trebuie să vină cu „oferte foarte tranşante şi clare ca termen şi ca sume”.

„Chiar dacă sunt intenţii bune, noi discutăm doar despre intenţii. Vorbim despre o viitoare Lege a salarizării, o Lege a salarizării care va începe să fie negociată abia din 15 iulie, iar ea, ca şi adoptare, poate să ajungă pe undeva pe la sfârşitul lunii octombrie, poate chiar sfârşitul anului 2023, ca aplicabilitate de la 1 ianuarie, eventual, şi nu se ştie, pentru că nu ni s-a dat un răspuns tranşant dacă o grilă care va fi discutată, pesemne va fi negociată, va fi aplicată într-o singură tranşă sau în tranşe. Discutăm în momentul de faţă doar despre posibilităţi”, a afirmat Nistor.

El a reiterat că nu s-a discutat nimic concret despre sume în cadrul negocierilor, s-a vorbit mai mult de bonusuri pentru profesorii debutanţi şi pentru personalul didactic care lucrează în zone defavorizate.

Ce le-a propus Guvernul sindicatelor

Reprezentanţii Guvernului au propus în întâlnirea de duminică cu liderii sindicatelor stimulente financiare pentru debutanţi şi cadrele didactice titulare din unităţile de învăţământ aflate în zone defavorizate.

„Totodată, Guvernul si-a menţinut angajamentul de a majora salariile pana la maximul grilei personalului nedidactic inclus Anexa 8, în completarea aplicării Legii salarizării nr. 153. Aceasta măsura, care vizează cresterea veniturilor, va fi extinsă si pentru celelalte categorii de salariaţi din Anexa 8”, a anunţat Executivul într-un comunicat oficial.

„Guvernul îşi asumă ca Educaţia să continue a fi prioritatea numărul unu în îndeplinirea obiectivelor prin programul de guvernare şi în eliminarea inechităţilor din legea salarizării. În acest sens, va fi asumat un calendar astfel încât, până la data de 15 iulie, la nivelul Ministerului Muncii să fie finalizat proiectul noii legi a salarizării, pentru a putea demara dialogul cu partenerii sociali, astfel încât, la 1 septembrie a.c., să poată fi înaintat Parlamentului României pentru aprobare”, mai precizează comunicatul.

Executivul mai anunţă că „va continua dialogul cu reprezentantii sindicatelor din educatie, pentru definitivarea pachetului legislativ, care va oferi garanţiile ca Educatia rămâne prioritate pentru actuala coaliţie de guvernare”.

Ce salarii propun sindicatele pentru profesori: Cât să ia un debutant, cât să câștige cel la final de carieră

Preşedintele Federaţiei sindicatelor din educaţie „Spiru Haret”, Marius Nistor, afirmă că profesorii debutanţi ar trebui să aibă salarii echivalente salariului mediu pe economie, în timp ce salariul net al unui profesor aflat la final de carieră ar trebui să ajungă la aproape 7.000 de lei lunar.

Întrebat duminică seară, într-o emisiune la B1 TV, care sunt salariile angajaţilor din educaţie, Marius Nistor a dat exemple concrete: cel mult 2.000 de lei pentru personalul nedidactic (îngrijitoare, bucătărese, infirmiere, fochişti), 2.580 de lei salariul unui profesor debutant, la care se adaugă alocaţia de hrană, ajungându-se la aproximativ 2.700 lei, aproape 3.800 de lei pentru un profesor cu gradul didactic I şi vechime de 25 de ani şi 4.200 – 4.500 de lei net pentru un cadru didactic aflat la final de carieră.

„Când s-a discutat grila de salarizare la nivelul Ministerului Educaţiei, am plecat de la acel reper: salariul debutantului cu studii superioare trebuie să fie echivalentul salariului mediu brut pe economie. Ce înseamnă în cifre nete pentru un debutant? Că de la 2.500-2.700 de lei ar ajunge la aproape 4.000 de lei net. Acesta ar fi salariul de intrare în sistem. Şi, categoric, te duci pe partea de final de carieră existând o creştere progresivă, colegii care ar ieşi din sistem ar ajunge pe undeva la 6.900-7.000 de lei salariu net. Acestea sunt salariile”, a spus Marius Nistor, întrebat care ar fi salariile pe care şi le doresc cadrele didactice.

Despre stimulente: „Nu avem nevoie de aşa ceva, nu suntem asistaţi social”

Preşedintele federației sindicale „Spiru Haret” a mai spus că profesorii au respins categoric propunerea Guvernului de acordare a unor „stimulente” profesorilor debutanţi şi celor care lucrează în zona defavorizate, subliniind că profesorii nu sunt asistaţi social.

„A existat o astfel de propunere din partea guvernanţilor, nişte stimulente care să fie acordate personalului didactic debutant şi colegilor noştri care au lucrat în medii sociale sau în medii mai defavorizate, adică zone izolate, cu anumite probleme. Fără supărare, reacţia colegilor noştri din teritoriu a fost foarte clară: nu avem nevoie de aşa ceva, nu suntem asistaţi social, nu asta cerem noi în momentul de faţă. (…) Nu suntem asistaţi social, suntem angajaţi în învăţământ. Nu acceptăm să fim trataţi în acest mod. Asta este reacţia majorităţii colegilor noştri din teritoriu”, a adăugat Marius Nistor.

Reproșul lui Ciucă: Momentul ales pentru grevă, „cel mai prost din ultimii 10 ani”

​Premierul Nicolae Ciucă le-a spus sindicaliştilor din Educaţie, duminică, la întâlnirea de la Guvern, că nu se poate organiza o grevă când se schimbă un guvern cu altul, pentru că acest lucru „conduce la instabilitate”, au informat pentru HotNews.ro surse politice.

El le-a mai transmis reprezentanţilor sindicatelor din educaţie că momentul ales de ei pentru a face grevă este „cel mai prost din ultimii 10 ani”, pentru că afectează perioada de examene, iar efortul, munca copiilor și a părinților riscă să fie compromise. Că este important să fie raționali și așezați si mai ales „să se gândească la familiile din România, să fie corecți față de copiii care trec printr-o perioadă de examene plină de emoții”.

Premierul Ciucă le-a mai spus sindicaliștilor că atâta timp cât există un dialog și deschidere maximă din partea coaliției, atunci nu au de ce să continue cu greva generală.

Cum ar urma să se desfășoare greva în școli

Sindicatele au anunțat săptămâna trecută că intră în grevă generală de luni, 22 mai, de la ora 8.00, după ce negocierile avute la Ministerul Educației și la Guvern pe tema majorărilor salariale din învățământ au eșuat. Conform sindicatelor, va fi grevă în toate școlile în care există membri de sindicat. În total, ar urma să intre în grevă peste 100.000 de cadre didactice și alți angajați din învățământ.

Preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Simion Hăncescu, afirma în urmă cu câteva zile că greva generală este susţinută de 71% dintre membrii de sindicat.

„Conform legii, greva e făcută de membrii sindicat, nu avem treabă cu ceilalţi. Noi ne raportăm la membrii sindicat, adică din 145.000 de membri ai FSLI, sunt 105.000 care intră în grevă”, a spus el.

Reprezentanţii sindicatelor au ţinut să precizeze că aceasta este prima grevă generală care se declanşează la final de an şcolar, subliniind că examenele naţionale susţinute de absolvenţii claselor a VIII-a şi a XII-a „ar putea fi bulversate” de conflictul de muncă.

Într-un document trimis în teritoriu de către sindicatele din educație și consultat de edupedu.ro, regulile pentru perioada în care are loc greva sunt următoarele:

• „1. În unitatea de învăţământ trebuie să fie prezenţi pe durata grevei toţi membrii de sindicat participanti la aceasta; în condică se va scrie „GREVĂ”; reamintim că, potrivit art. 234 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările si completările ulterioare, „greva reprezintă încetarea voluntară şi colectivă a lucrului de către salariaţi”, iar conform art. 153 alin. (5) din Legea nr. 367/2022, greviştii sunt prezenți în incinta unitatii;
• 2. în situația în care, în perioada grevei, sunt prezenți în unitate copii/elevi, aceștia vor fi supravegheați de angajații care nu participă la grevă;
• 3. cadrele didactice care nu au ore (după ce greva a fost declanșată și care participă la grevă) sunt prezente în incinta unității, o parte dintre ele asigurând supravegherea patrimoniului, conform celor stabilite de către comitetul de grevă din unitate împreună cu angajatorul;
• 4. toate persoanele care intră în unitate vor fi legitimate pentru a nu pătrunde persoane străine, care ar putea deturna acţiunea;
• 5. personalul didactic auxiliar şi nedidactic participant la grevă va rămâne la locul de muncă, fără a-şi desfăşura activitatea, asigurând securitatea patrimoniului”.

Revendicările federaţiilor sindicale din educație:

• „Majorarea salariilor personalului din învăţământ, în conformitate cu importanţa socială a muncii prestate, plecând de la principiul salariul profesorului debutant să fie cel puţin egal cu salariul mediu brut pe economie, salarizarea întregului personal didactic de predare urmând să se realizeze în mod progresiv, în raport de funcţie, studii, vechime şi grad didactic;
• Instituirea regulii indexării anuale a salariilor personalului plătit din fonduri publice, cu rata inflaţiei;
• Plata orelor suplimentare efectuate de personalul didactic auxiliar şi nedidactic;
• Acordarea sporurilor pentru condiţii de muncă personalului din învăţământ;
• Acordarea drepturilor prevăzute în legislaţia în vigoare şi contractele colective de muncă aplicabile (decontarea navetei, plata indemnizaţiei de instalare, acordarea concediului de odihnă suplimentar, compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat etc.);
• Creşterea anuală a investiţiilor în învăţământ, pentru îmbunătăţirea bazei materiale şi a infrastructurii;
• Renunţarea la aplicaţia EduSal şi înlocuirea acesteia cu un program informatic de salarizare gestionat şi administrat de Ministerul Educaţiei”.

Ultima grevă generală în educație a fost în urmă cu 18 ani și a durat trei săptămâni

După revoluție mișcările de protest în educație au fost numeroase, în special sub forma de pichetări, marșuri și greve de avertisment, dar în toți acești ani doar trei mari greve generale au avut loc. Prima grevă generală a fost declanșată în iunie 1999, iar mai apoi, în ianuarie 2000, sindicatele au intrat iar în grevă generală, fiind cea mai puternica acțiune de protest din România postdecembristă la acel moment.

Ultima grevă generală în învățământ a avut loc în 2005. A durat trei săptămâni, timp în care profesorii nu au intrat la ore. În acea perioadă, s-au alăturat protestelor și profesorii din învățământul universitar. Sindicatele au cerut din nou alocarea a 6% din PIB, salarii dublate până în 2007 și fonduri suplimentare pentru infrastructură, relatează Scoala9.ro.

Ministerul Educației a reclamat atunci greva la Curtea Constituțională, acuzând că este ilegală, dar magistrații au fost de partea dascălilor.

Mișcările de protest s-au încheiat după ce premierul de-atunci Călin Popescu Tăriceanu a promis alocarea a 4,8% din PIB pentru educație și o mărire salarială de aproape 12%. A fost cea mai substanțială reușită în privința finanțării educației de până acum.

Conform Legii Educației, educația ar trebui să primească 6% din produsul intern brut. Pentru 2023, procentul este de 2,1%.