Cui spune România „mulțumesc de masă”? Polonia, Ungaria și Bulgaria sunt țările care pun cele mai multe alimente în farfuriile noastre

Lipsa unui număr suficient de producători locali de alimente care intră în consumul zilnic al românilor fac ca importurile să crească, iar acest lucru va crea mari probleme în viitor, spune șeful INS, Tudorel Andrei.

Alimente la supermarket 2023Foto: Hotnews / Florin Barbuta

Autorul unei cărți pe această temă- Comerţul exterior al României cu produse agroalimentare- , prof. Andrei arată că în comerțul cu alimente de după aderare și până în prezent, deficitele medii anuale înregistrate de România au crescut de peste şapte ori în relația cu Ungaria, de peste douăsprezece ori în cazul Poloniei și de peste douăzeci şi cinci ori în cazul Bulgariei.

Pe fondul unei capacităţi reduse de prelucrare a materiilor prime, România a importat tot mai mult, an de an, produse agroalimentare, în special din ţările membre ale UE.

Printre ţările cele mai importante în raport cu ponderea volumului importurilor din aceste state sunt Ungaria şi Polonia și mai nou, Bulgaria.

Carne, lapre, ouă- mulțumim de masă, Ungaria!

În ultimii 15 ani, un număr de 20 de categorii de produse din cele 24 incluse în Nomenclatorul Combinat au înregistrat deficit în relaţia comercială cu Ungaria, mai spune prof. Andrei.

În schimburile comerciale cu Polonia, 22 de categorii de produse au avut la nivelul acestei perioade un volum al importurilor mai mare decât al exporturilor. În ambele situaţii se remarcă un grad mare de concentrare a deficitului la aceste produse către un număr redus de categorii de produse agroalimentare.

Astfel, în cazul Ungariei, un număr de trei categorii de produse au acumulat mai mult de 50% din deficitul total înregistrat de cele 20 de categorii de produse. Acestea sunt: “Carne şi organe comestibile” (cod 2) cu un deficit de peste 1,64 miliarde

de euro (20,7% din deficitul celor 20 de categorii de produse), „Reziduuri şi deşeuri alimentare, alimente şi preparate pentru animale” (cod 23) cu un deficit de peste 1,33 miliarde de euro (16,8%), şi “Lapte şi produse lactate, şi ouă de pasăre” (cod 04), cu un deficit de peste 1,67 miliarde de euro (14,7%).

Cereale, patiserie, carne- mulțumim de masă, Polonia!

În cazul Poloniei, primele trei categorii de produse la care s-a acumulat cea mai mare pondere a deficitului sunt: „Preparate pe bază de cereale şi produse de patiserie” (cod 19) cu un deficit de peste 725 de milioane de euro (14,2% din ponderea celor 22 de produse care au contribuit negativ la balanţa comercială din această perioadă), „Lapte şi produse lactate, ouă de pasăre” (cod 4) cu acelaşi deficit de peste 725 de milioane de euro (14,2%) şi „Carne şi organe comestibile” (cod 2) cu un deficit de circa 540 de milioane de euro (10,6%). Atât în cazul Poloniei, cât şi al Ungariei, trebuie subliniat numărul mare al categoriilor de produse agroalimentare la care noi înregistrăm deficite, precum şi faptul că un număr redus de categorii de produse, din rândul produselor prelucrate şi care intră în consumul populaţiei, acumulează deficite foarte mari

Legume, fructe, cafea, pește, mulțumim de masă, Bulgaria!

Acestea sunt principalele categorii de alimente cu sold comercial negativ în relația cu vecinii de la sud. În Bulgaria, dintre

cele 24 produse agroalimentare, 11 produse au realizat un excedent de 19 miliarde de euro, iar restul de 13 produse au adus un deficit de 11,6 miliarde de euro.

La lapte, producţia s-a redus cu aproape jumătate

„Asemenea exemple ar putea continua cu o listă lungă de produse agroalimentare. Producem tot mai puțin, deși „consumul intern de produse agroalimentare al populaţiei a crescut, ca urmare a creşterii veniturilor şi a ofertei mai diversificate din partea lanţurilor de magazine care s-au dezvoltat la nivel naţional”, explică Tudorel Andrei.

Din păcate, de schimbările la nivelul pieţei interne nu au profitat unităţile de producţie din ţară, iar cererea internă a fost satisfăcută prin importuri masive, mai spune șeful INS.

De exemplu, explică Tudorel Andrei, cultivăm şi exportăm cantităţi importante din producţia de floarea-soarelui care sunt procesate în unităţi economice din străinătate; în urma procesului de producţie desfăşurat în unităţile economice din afara ţării se obţine atât un produs principal, cât şi reziduuri ce ar putea fi folosite în combinaţie cu alte produse, de exemplu, pentru obţinerea nutreţurilor pentru animale. Adesea, acestea sunt importate, însă, de agenţi economici din ţară pentru hrana animalelor; pe lanţul de producţie şi de desfacere, o parte dintre animale sunt exportate ca animale vii ce sunt sacrificate, la rândul lor în abatoare din străinătate şi unde sunt procesate pentru obţinerea produselor din carne care, în final, ne sunt returnate, pentru consum din import, la preţuri mari.