Un episod meteo extrem ce ar trebui să apară o dată la 200 de ani – Cât de mult a înrăutățit încălzirea globală un val de căldură letal

​În Mali s-a înregistrat la începutul acestei luni o temperatură de +48,5 C, cea mai ridicată măsurată vreodată în aprilie în Africa. Valul de căldură a durat cinci zile în regiune și au fost localități unde morgile s-au umplut. Un studiu de atribuire a calculat că, fără efectele acțiunilor umane asupra mediului, un astfel de episod sever ar fi fost aproape imposibil la început de aprilie.

Un sat din MaliFoto: Thomas Dutour, Dreamstime.com

48 de grade Celsius și multă moarte

Între 31 martie și 4 aprilie, când și România era sub un val de căldură, în zona Sahelului – în statele africane Mali și Burkina Faso – se înregistrau temperaturi de peste 45 C, cu o maximă de +48,5 C la Kayes, în Mali.

Era depășit acolo și recordul de căldură pentru aprilie în Africa, precedenta valoare fiind din luna a patra 2003, +48,3 C, măsurată la Karima, în Sudan, pe malul Nilului.

Valul de căldură de la început de aprilie 2024 a fost extrem de greu de suportat chiar și de locuitorii unor zone unde căldurile extreme sunt ceva obișnuit.

Cel mai mare spital din capitala Bamako a înregistrat 102 decese în primele patru zile din aprilie, aproape la fel de multe precum în întreaga lună aprilie din 2023. Peste jumătate dintre cei decedați aveau peste 60 de ani. Presa din Mali a scris că la morga din capitală nu a mai fost loc, așa că oamenii au fost forțați să-și țină mai mult timp în casă rudele moarte.

Numărul de decese a fost mare și din cauza altor factori locali: au fost pene de curent pe arii extinse și oamenii nu au mai putut folosi ventilatoarele, situația fiind complicată și de faptul că EDM, compania națională de energie, are datorii de sute de milioane de dolari.

A contat și faptul că era sfârșitul Ramadanului, iar oamenii din regiune țin post negru în timpul zilei și consumă apă și mâncare doar pe timp de noapte sau dimineața devreme.

Fenomene extreme ce ar putea apărea de zece ori mai des

Un studiu de atribuire din World Weather Attribution arată că temperaturile maxime înregistrate în acele zile în Mali și Burkina Faso au fost ziua cu 1,5 °C mai mari și noaptea cu 2 °C din cauza încălzirii globale.

Calculele au arătat că în medie, temperaturile ar fi fost cu 1,5 C mai mici dacă nu ar fi existat intervenția umană asupra mediului în ultimul secol și jumătate.

Un val de căldură de o așa intensitate – cu temperaturi de 45 – 48 C – ar fi normal să se producă o dată la 200 de ani în Mali sau Burkina Faso așa de repede în an (în primele zile de aprilie).

Studiul arată că, dacă vom trece de pragul de încălzire de peste 2 C la nivel global, un astfel de episod extrem ar fi posibil să se producă de zece ori mai des în regiune. Tot în acel scenariu, când episoadele extreme de căldură se vor produce, temperaturile maxime extreme înregistrate vor putea fi cu un grad mai mari decât acum.

La concluzii s-a ajuns prin compararea, cu ajutorul modelelor climatice, a datelor înregistrate în climatul actual, cu cele din perioada preindustrială.

Studiul din World Weather Attribution are titlul „Extreme Sahel heatwave that hit highly vulnerable population at the end of Ramadan would not have occurred without climate change”.

O creștere cu 2°C a temperaturii față de perioada preindustrială este asociată unui impact negativ grav asupra mediului și a sănătății umane. Riscul să asistăm la schimbări climatice periculoase și potențial catastrofale la nivel global devine mult mai ridicat.

Principalul motor al schimbărilor climatice este efectul de seră. Unele gaze din atmosfera Pământului se comportă ca pereții unei sere – captează și rețin căldura soarelui, astfel încât aceasta nu mai este eliberată înapoi în spațiu și ajunge să producă o încălzire globală.

Multe gaze cu efect de seră sunt prezente în mod natural în atmosferă, însă activitățile umane au dus la creșterea concentrației unora dintre ele. Este cazul în special pentru dioxidul de carbon (CO2), pentru metan și pentru gazele fluorurate.

Dioxodul de carbon generat de activitățile umane contribuie cel mai mult la încălzirea globală, iar metanul are un efect de seră mai puternic decât CO2, însă durata sa de viață în atmosferă este mai scurtă. Poluanții care nu intră în categoria gazelor cu efect de seră, inclusiv unii aerosoli, cum ar fi funinginea, au diferite efecte de încălzire/răcire. În plus, sunt asociați cu probleme precum calitatea slabă a aerului.

Sursa foto: Dreamstime.com