„Aș fi primul care ar dori alegeri prezidențiale, deoarece sunt în opoziție cu Zelenski, dar…”. Mandatul lui Zelenski a expirat în 20 mai. Ce spun ucrainenii despre legitimitatea lui

Legea din Ucraina prevede că mandatul de președinte nu poate depăși o durată de cinci ani, dar președintele rămâne în funcție până la numirea unui succesor, iar cum în prezent este în vigoare legea marțială decretată după ce Rusia a invadat țara, alegerile pentru un succesor au fost amânate. Acest lucru a fost rapid preluat de politicienii și propaganda rusă care au marșat pe idee că Ucraina are un președinte „ilegitim”. Acest mesaj a fost transmis și de Vladimir Putin.

Volodimir ZelenskiFoto: Pool /Ukrainian Presidentia / Zuma Press / Profimedia

Publicația independentă rusă „Meduza” a vorbit cu membrii ai administrației prezidențiale, politicieni ucraineni de opoziție și cetățeni obișnuiți pentru a afla ce simt oamenii din Ucraina despre amânarea votului și ce înseamnă aceasta pentru legitimitatea lui Zelenski.

„Dar cu cine să negociem?”

De câteva luni, oficialii și propagandiștii ruși au răspândit narativul că după 20 mai, Volodimir Zelenski va pierde legitimitatea formală ca președinte al Ucrainei.

Pe 28 aprilie, de exemplu, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „soarta lui Zelenski este fără ambiguitate predeterminată și foarte curând va veni momentul în care mulți, inclusiv [oameni] din Ucraina, îi vor pune la îndoială legitimitatea”.

Viktor Medvedchuk, care a condus partidul pro-Kremlin „Platforma de opoziție – Pentru viață” și care este apropiat de Vladimir Putin care i-a botezat fiica ceva mică, a venit cu mesaje similare. Medvedchuk a fost acuzat de trădare în 2021, dar a evadat din arestul la domiciliu în primele zile ale războiul. El a fost capturat în aprilie 2022 și schimbat cu Rusia pentru prizonieri de război ucraineni în septembrie 2022.

Putin însuși a comentat situația cu prudență, spunând că „această întrebare ar trebui să primească răspunsul în primul rând de la sistemul politic și juridic al Ucrainei”.

Vineri, aflat în Belarus, Vladimir Putin a susținut că Volodimir Zelenski nu are nicio legitimitate după expirarea mandatului său de cinci ani, iar asta „este un obstacol” dacă Rusia și Ucraina ar purta discuții de pace, scrie Reuters.

„Dar cu cine să negociem? Asta nu este o întrebare inutilă… Desigur că ne dăm seama că legitimitatea actualului șef al statului s-a terminat”, a spus el într-o conferință de presă televizată.

Și propagandiștii ruși le spun urmăritorilor lor că din 21 mai legitimitatea lui Zelenski s-a încheiat și că acest lucru, printre altele, poate afecta dorința ucrainenilor de a lupta pentru țara lor.

Contradicția din lege

Din cauza unei contradicții juridice, mandatul președintelui Zelenski s-a încheiat oficial. Potrivit Constituției Ucrainei, mandatele prezidențiale sunt strict limitate la cinci ani, iar Zelenski a fost învestit în funcție pe 20 mai 2019.

În același timp, articolul 108 din Constituția Ucrainei prevede că președintele trebuie să-și îndeplinească atribuțiile până la numirea unui nou șef de stat.

Înainte de începerea războiului, alegerile prezidențiale erau programate pentru 31 martie 2024. Dar acum, acestea au fost amânate din cauza legii marțiale, care este în vigoare în Ucraina cel puțin până pe 11 august.

„Acum nu este timpul pentru alegeri”

În vara lui 2023, Zelenski a sugerat că ar putea fi încă posibil să se organizeze alegeri și a spus că, dacă se vor organiza, va candida pentru un al doilea mandat. Totuși, el a menționat că ar fi foarte dificil să se asigure securitatea secțiilor de votare în condiții de război.

În toamna anului trecut, ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a spus că Zelenski cântărește în mod constant argumentele pro și contra organizării alegerilor pe baza situației de pe front și a altor factori legați de război.

În cele din urmă, pe 6 noiembrie 2023, președintele a declarat că „acum nu este timpul pentru alegeri”. „Trebuie să recunoaștem că acum este timpul pentru apărare, timpul pentru o bătălie care va decide soarta statului și a poporului său, nu timpul pentru genul de dezinformare la care doar Rusia s-ar aștepta de la Ucraina”, a spus el.

Această declarație a venit pe fundalul zvonurilor privind un conflict între Zelenski și generalul Valeri Zalujni, pe atunci comandantul armatei ucrainene. În timpul războiului, Zalujni a devenit a doua persoană ca popularitate din Ucraina, iar unii experți ucraineni au sugerat că ar putea să-i facă o concurență serioasă lui Zelenski. Pe 8 februarie, în mijlocul acestor discuții, Zalujni a fost demis din funcția sa de comandant, iar, pe 9 mai, Zelenski l-a numit ambasador în Regatul Unit.

„Probleme mult mai presante”

„Țara este în război și organizarea de alegeri este imposibilă. Majoritatea covârșitoare a populației ucrainene înțelege perfect acest lucru. Legitimitatea președintelui ucrainean nu este deloc pusă în discuție”, a declarat, pentru Meduza, Yevhen Holovakha, directorul Institutului de Sociologie de la Academia de Științe a Ucrainei.

El a subliniat că ucrainenii se confruntă în prezent cu „probleme mult mai presante decât campaniile rusești de dezinformare cu privire la legitimitatea guvernului nostru”.

Volodimir Paniotto, șeful Institutului Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS), are o părere similară. El a menționat că în toamna anului 2023, în urma anunțului lui Oleksi Arestovici că intenționează să candideze la președinție, în societatea ucraineană s-a discutat dacă ar trebui organizate sau nu alegeri.

Arestovici a sugerat organizarea alegerilor prin intermediul aplicației guvernamentale Diia, susținând că 90% dintre ucraineni sunt înregistrați acolo, dar Paniotto spune că acest număr este complet inexact: sociologii estimează că doar 56% dintre ucraineni folosesc aplicația Diia. „Din punctul meu de vedere, [organizarea alegerilor] este pură fantezie”, a spus Paniotto. „Nici cei din prima linie, nici cei care au părăsit [țara] nu ar putea vota”.

Opt din zece ucrainene vor alegeri după finalul războiului

În octombrie 2023, KIIS a efectuat primul său sondaj, întrebând ucrainenii când cred că ar trebui să aibă loc următoarele alegeri. 81% dintre respondenți au răspuns că ar trebui să aibă loc numai după război. Institutul a chestionat apoi oamenii cu întrebări mai detaliate și formulate variat, dar de fiecare dată „populația și-a exprimat în mod clar opoziția” față de organizarea de alegeri în timpul războiului, a explicat Paniotto.

Centrului Razumkov, un think thank, a chestionat la rândul său ucrainenii despre alegeri. Un sondaj realizat în perioada 21-27 martie a arătat că 59,5% dintre respondenți au o părere negativă despre organizarea alegerilor înainte de sfârșitul războiului, iar doar 22% au considerat benefică ideea de a organiza alegeri. „[În ultimele săptămâni], nici măcar nu am efectuat sondaje pe acest subiect, nu o vedem ca pe o problemă”, a adăugat Paniotto.

Partenerii occidentali ai Ucrainei împărtășesc această părere. De exemplu, în timpul vizitei sale la Kiev la începutul lunii mai, secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că alegerile în Ucraina vor avea loc atunci când „ucrainenii vor fi de acord că condițiile permit”.

„Oamenii nu protestează pe această problemă”

Nu există facțiuni influente în parlamentul Ucrainei care să fie serios interesate să conteste legitimitatea președintelui, potrivit unei surse din Rada Supremă care a vorbit cu Meduza. El a menționat că deputații au ridicat public această problemă doar de câteva ori, cum ar fi atunci când fostul președinte al Parlamentului, Dmitro Razumkov, a sugerat că Curtea Constituțională ar trebui să analizeze chestiunea.

Sursa consideră că orice discuție despre „ilegitimitatea” lui Zelenski este o încercare a autorităților ruse de a destabiliza situația din Ucraina. „Este greu de spus dacă Rusia poate face ceva la nivelul politicii [interne ucrainene]. Oamenii nu protestează pe această problemă. [Rușii] vor agita lucrurile printre cetățenii obișnuiți de pe canalele TikTok și Telegram”, a continuat el.

La întrebarea dacă oficialii s-au pregătit pentru 21 mai într-un fel anume, o sursă apropiată biroului lui Zelenski a dat un răspuns vag: „Pregătirea este întotdeauna aceeași: să ne facem treaba. Aceasta include combaterea propagandei și a opoziției care nu sunt întotdeauna raționale.”

El a adăugat că, din câte știe, autoritățile au efectuat „unele sondaje” în rândul publicului despre legitimitatea lui Zelenski după 20 mai, dar a refuzat să dezvăluie rezultatele.

„Oamenii nu înțeleg întotdeauna de ce întrebăm despre 21 mai. Nimeni nu citește Constituția la prânz”, a spus el. El a adăugat că nu există planuri de a organiza alegeri prezidențiale în curând. „Suntem într-o perioadă foarte grea. În astfel de situații, oamenii nu se gândesc atât de mult la politică. Întrebați acum un rezident din Harkov despre alegeri și veți auzi ceva care nu poate fi pus pe hârtie.”

„Acum este imposibil”

Un deputat al unui partid major de opoziție din Rada Supremă a fost de acord cu această evaluare. El a spus că nimeni în parlament nu ridică problema alegerilor pentru că „orice comentariu al oricărui politician în această chestiune va fi privit ca o provocare” și „nicio forță parlamentară nu vorbește despre asta pentru că nimeni nu vrea să pară nebun”.

„Aș fi primul care vrea alegeri prezidențiale întrucât sunt în opoziție cu Zelenski, dar acum este imposibil. Cum vor putea soldații să voteze? Cum vor vota refugiații [ucraineni]? Cine va garanta siguranța în timpul numărării voturilor când zboară rachete și bombe? Este imposibil. Iar legea ucraineană prevede că președintele și parlamentul își exercită atribuțiile până la următoarele alegeri”, a explicat deputatul

Sociologul Volodimir Paniotto a mai spus că opoziția ucraineană nu încearcă să exploateze ideea „ilegitimității lui Zelenski” în niciun fel. El crede că acest lucru se datorează parțial faptului că, potrivit tuturor sondajelor, singura persoană care ar putea concura cu președintele în exercițiu este Valeri Zalujni, nu vreuna dintre figurile opoziției (inclusiv fostul președinte Petro Poroșenko).

„Toți ceilalți sunt cu mult în urma lui Zelenski”, a adăugat Paniotto. El crede că, dacă s-ar organiza alegeri în Ucraina chiar acum și Zaluzhni ar decide să candideze, el l-ar putea învinge pe Zelenski, „dar nu este clar dacă va candida vreodată”.