Cum a fost ACAPARATĂ România de rețeaua lui George Soros. Legătura dintre GDS și Fundația Soros: sume fabuloase aruncate în joc

Într-o emisiune din 2005, Soros spunea că venit în România cu primul avion care a aterizat în București după Revoluție.

„Am venit aici după înlăturarea lui Ceaușescu, în ianuarie 1990. Cred că am sosit cu primul avion civil care a aterizat în București, încă mai erau soldați aliniați pe drumul spre oraș. Îmi amintesc că era zăpadă, România se mai afla încă în stare de criză, dar revoluția era deja terminată”, declara Soros.

Jumătate de an mai târziu, Soros a fondat, în România, Fundația Soros – o organizație neguvernamentală cu un buget inițial anual de 1,5 milioane de dolari. Legătura dintre GDS și Fundația Soros a fost făcută de Alin Teodorescu, sociolog, care a intrat în PCR chiar în 1989, deși fusese anchetat și a trebuit să scrie sute de pagini de note informative.

Până spre finele anilor ’90, Fundația Soros a fost singura organizație neguvernamentală din România care primea fonduri externe.

„Așa este, însă în România lucrurile stau astfel, unii dintre candidați au devenit oameni foarte puternici, Monica Macovei, de exemplu, a devenit Ministrul Justiției. Renatte Webber, consilier prezidențial, Alina Mungiu conduce unul dintre cele mai importante ONG-uri, Societatea Academică din România. Prin puterea pe care au obținut-o acești oameni se poate spune că influența dumneavoastră a crescut în România”, spunea acesta.

Soros a continuat să crească sumele alocate pentru scopuri ideologice în România, la începutul anului 2000 FSD având un buget anual de 16 milioane de dolari.

O organizație similară cu cele ale lui Soros, Charles Stewart Mott Foundation, din Michigan, a contribuit, afirmă CRC, cu 426.800 de dolari, la activitățile lansate împotrivă proiectului Roșia Montană. Fondurile au fost folosite pentru propagandă, angajarea jurnaliștilor și influențarea mass-media și a publicului împotriva proiectului. În iunie 2006, Soros a anunțat că este împotriva proiectului Roșia Montană și că va folosi „toate metodele legale și civice pentru stoparea lui“.

La nivel politic, Soros a început să înregistreze succese în România după alegerile din 2004.

Criza economică începută în 2008 l-a constrâns pe Soros să canalizeze 100 milioane de dolari pentru combaterea „populismului“ în Europa de Est, inclusiv în România. Într-un articol din Financial Times, Soros a numit atunci populismul din Europa de Est drept „xenofobic și de extremă-dreapta“.

După 2012, sumele investite anual de Soros în România au început să scadă.

Monica Macovei a devenit unul dintre numeroșii specialiști din Europa de Est care au beneficiat de filantropia americană, finanțată în special de miliardarul George Soros, cu scopul „dezvoltării democrației“ în această regiune.

George Soros, ca un investitor înțelept, avut la un moment dat ține o listă de nume ale parlamentarilor europeni care îi erau favorabili. George Soros scrie despre Renate Weber că este o „suporteră hotărâtă a Societății Deschise“, pe Cristian Preda îl considera un „progresiv timid“, iar pe Monica Macovei o caracteriza drept „o progresistă absolută, un aliat indiscutabil al valorilor Societății Deschise“.

Analiza Capital Research arată cum „ONG-urile fondate de Soros și aliații acestora din Occident au făcut presiuni pentru realizarea unor revoluții anti-democratice în Europa de Est“. Autorii consideră că „aliații-fantomă ai lui Soros din România au încercat, cu încăpățânare, să dea jos Guvernul de la București, cu sprijinul ONG-urilor americane de extremă-stânga, al mass-media occidentale și al Departamentului de Stat de pe vremea lui Barack Obama“.

„Târziu, foarte târziu. Guvernul a demisionat. A fost nevoie sa moara oameni ca acestă demisie să se producă”, spunea Klaus Iohannis.

Doar două zile mai târziu, primul sondaj de opinie de după tragedia de la Colectiv a arătat o ruptură serioasă între protestatarii din stradă și restul populației. Numai 7% din respondenți considerau Guvernul responsabil pentru tragedie și doar 12% acuzau clasa politică, în timp ce 69% dintre respondenți considerau răspunsul Guvernului la tragedie drept potrivit.