228 „pentru” şi unul „împotrivă”

Camera Deputaţilor a adoptat, decizional, miercuri, cu 228 „pentru” şi unul „împotrivă” proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală.

Deputaţii au respins, însă, la dezbaterile asupra proiectului, cu 187 de voturi „împotrivă” şi 22 voturi „pentru” amendamentul prin care publicarea exit-poll-urilor să se facă doar după ora 24:00 din ultima zi de vot.

Iniţiativa legislativă modifică următoarele legi: Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României; Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente; Legea nr. 288/2015 privind votul prin corespondenţă; Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.

Propunerea de lege a primit, marţi, de la Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor, un raport de adoptare, cu amendamente.

Un amendament controversat la dezbaterile din Comisia Camerei Deputaţilor a fost cel referitor la întocmirea listelor electorale suplimentare pe suport de hârtie, care a fost admis în cele din urmă, cu condiţia ca acestea să fie făcute doar în cazul în care sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal nu mai funcţionează. Amendamentul a fost introdus de grupurile de deputaţi PNL şi USR.

Deputaţii au introdus, marţi, şi amendamentul prin care publicarea exit-poll-urilor se va face doar după ora 24:00 din ultima zi de vot, pentru a nu influenţa rezultatele alegerilor.

Românii din afara ţării vor putea vota la alegerile prezidenţiale pe parcursul a trei zile, respectiv vineri, sâmbătă şi duminică.

„Art. 44. – (1) În ziua de duminică, votarea începe la ora locală 7,00 şi se încheie la ora locală 21,00. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), votarea în străinătate se desfăşoară şi pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbătă imediat anterioare zilei votării. În ziua de vineri, votarea începe în ziua de vineri, ora locală 12.00 şi se încheie la ora locală 21.00, iar în ziua de sâmbătă, votarea se deschide la ora locală 07.00 şi se încheie la ora locală 21.00″, arată documentul.

Legislaţia a fost completată, astfel încât alegătorii, atât din România cât şi din afara ţării, care vor fi prezenţi la coadă la închiderea secţiei de vot, respectiv ora 21:00, să poată vota până la ora 23.59.

„La ora 21:00 preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului de vot. Alegătorii care la ora 21:00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot. Doi membri desemnaţi de biroul electoral al secţiei de votare, din cadrul acestuia, verifică la ora 21:00 dacă în afara sediului secţiei de votare se află alegători care aşteaptă să îşi exercite dreptul de vot şi constată şi monitorizează ordinea în care aceştia au acces în localul de vot. Alegătorii aflaţi în situaţiile prevăzute pot vota până cel mult la ora 23:59”, potrivit modificării aduse articolului 46 din Legea 334/2006 .

O altă modificare vizează introducerea votului prin corespondenţă şi pentru alegerile prezidenţiale. De asemenea, a fost simplificat procesul de vot prin automatizarea listelor suplimentare.

Conform propunerii legislative, „începând cu data de 1 aprilie a anului în care au loc alegeri pentru preşedintele României, la termen, şi până la data expirării a cel mult 15 zile de la data începerii perioadei electorale, alegătorul care doreşte să voteze în străinătate la alegerile pentru preşedintele României se poate înregistra în registrul electoral ca alegător în străinătate prin intermediul unui formular online aflat pe site-ul AEP, în care va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, localitatea şi statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate”.

Actul normativ interoduce şi obligaţia Ministerului de Externe de a solicita date despre numărul românilor din Diaspora.

Proiectul legislativ prevede, de asemenea, că alegătorii vor putea susţine mai mulţi candidaţi.

„Candidaturile propuese de partidle şi de alianţele politice, precum şi candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susţinute de cel puţin 200.000 de alegători. Un alegător poate susţine mai mulţi candidaţi”, prevede modificarea adusă legislaţiei.

În legea în vigoare, un alegător putea susţine un singur candidat.

La propunerea AEP, a fost introdusă modificarea legislaţiei, astfel încât finanţarea campaniilor electorale să poată fi făcută din bugetul partidelor politice. În prezent, doar candidaţii îşi pot finanţa campania electorală, banii fiind apoi rambursaţi.

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Florin Mituleţu Buică, a declarat, marţi, că a avut o discuţie cu cei din Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) pentru a simplifica procedura de vot în sistemul electronic la alegerile prezidenţiale.

Preşedintele AEP a mai anunţat că a avut o discuţie cu premierul Viorica Dăncilă, iar alegerile prezidenţiale urmează să se desfăşorare pe 10 noiembrie, primul tur de scrutin, şi 24 noiembrie, al doilea tur.

Legea va ajunge la preşedintele României pentru promulgare.

Foto: Hepta