România susține la Tallinn impozitarea companiilor americane din domeniul internetului pe baza cifrei lor de afaceri. Subiectul rămâne controversat la nivelul Uniunii.

Președintele Klaus Iohannis participă vineri la summit-ul UE pe tema economiei digitale, primul de acest fel, care urmărește să accelereze aplicarea noilor tehnologii în toate domeniile. Există un decalaj destul de mare între țările UE în ce privește digitalizarea, România plasându-se pe ultimele locuri, mai ales în domeniul administrației publice.

Dar problema care va anima discuțiile va fi, în primul rând, decalajul uriaș al Europei față de Statele Unite și țările dezvoltate din Asia. Ce ar trebui să întreprindă țările europene pentru a face față competiției globale? Recent, la Sorbona, în discursul său despre Europa, președintele Macron a pus explicit această întrebare și a sugerat și câteva soluții: ”Nu putem accepta ca unii actori europeni ai economiei digitale să fie taxați și alți actori internaționali să nu fie”, a spus el fără să facă o trimitere precisă.

Dar nici nu era nevoie, căci se știe că e vorba mai ales de marile companii de peste ocean, Google, Apple, Facebook și Amazon. Emmanuel Macron a exprimat o opinie cu o răspândire mai largă în Europa, așa cum se știe din inițiativa de la începtul lunii septembrie semnată de miniștrii de finanțe din 4 țări europene (Franța, Germania, Spania și Italia) și care a fost adresată anume președinției estoniene în vederea dezbaterii ei la Tallin. Ulterior s-au alăturat acestei inițiative alte șase state (România, Bulgaria, Slovenia, Grecia, Portugalia și Austria ) care au semnat și ele documentul cu prilejul reuniunii Ecofin din 16 septembrie.

Semnatarii acestui proiect îndeamnă Consiliul să ceară Comisiei Europene elaborarea unei directive pentru taxarea giganților americani după cifra lor de afaceri și nu după profit, tocmai ca să nu le mai îngăduie așa numita optimizare fiscală. Francezii sunt cei mai ofensivi, cu siguranță și din cauza decalajului pe care îl au în domeniul digital nu doar față de SUA, dar și față de unele țări ale UE ca Danemarca, Finlanda Olanda și chiar Estonia, țara gazdă a actualului summit.

În subisidiar însă, am crede că asistăm deja la un razboi comercial soft cu Statele Unite. După declarațiile protecționiste ale președintelui Trump, iată că țările cu economii mari din Europa propun măsuri menite să le protejeze de concurența globală. Îl cităm din nou pe președintele Macron: ”Nu e admisibil ca unii actori ai noii economii să fie pasageri clandestini ai lumii contemporane, căci așa cum știm această economie nouă produce și inegalități, ea perturbă echilibrele și crează situații care pretind o compensatie și un ajutor din partea puterii publice.”

Prin urmare lumea digitalizată pare să provoace multe îngrijorări și tensiuni. Vechi întreprinderi se simt amenințate, lucrătorii se tem de șomaj, autorii din varii domenii se plâng că partea cea mai mare a profitului nu le revine lor, ci intermediarului digital. Digitalizarea, pretind ei, echivalează cu o subtilă expropriere și, chiar dacă nu a spus-o exact așa, președintele Macron pare să creada același lucru: ”Domeniul digital ar fi prin urmare singurul continent unde valoarea creată nu aparține celui care a creat-o cu adevărat, ci celui care o transportă.”

Dar ce contrast tulburător, căci dacă citim comunicatul de presă al reuniunii la nivel înalt de la Tallinn intrăm pe teritoriul unui science fiction infuzat de fericire: ”Știm cu totii că mometul acela va veni. Momentul în care tot sau aproape tot va fi putea descărcat de pe internet în câteva secunde, în care casa noastră inteligentă ne va ghici gândurile, în care vom străbate orașul într-o secundă fără să avem măcar habar dacă există șofer. Va fi momentul comunicațiiilor 5G în bandă largă. (…) Bun venit mașinilor autonome, realității virtuale, dronelor care ne livrează marfa și milioanelor de aparate conectate”.

Ce-i drept, tonul documentului pare cam exagerat dacă ne gândim că subiectele centrale ale summit-ului sunt legate de îngrijorări, fie că vorbim de concurența strivitoare a firmelor de peste ocean, fie că vorbim de securitate cibernetică, subiect la care s-a referit și președintele Iohannis în comunicatul său de presă. Dar adevărul este că domeniul digitalizării și în general al avansului tehnologic este însoțit permanent de această atitudine schizoidă: un entuziasm infantil dublat de o spaimă distopică. Lumea face mereu naveta între primele utopii tehnologice și Matrix. De altfel în același model se înscrie și așa numita polemică pe tema inteligenței artificiale dintre Mark Zuckerberg și Elon Musk, chiar dacă ea aduce mai mult cu o operațiune de marketing decât cu o dezbatere de idei.

În sfârșit ceea ce e de reținut este că nu toți participanții la summit împărtășesc aceeași perspectivă și că mai sunt destule țări care nu agrează ideea unui ”război” cu Google și Amazon, ca de exemplu Danemarca sau Cehia. În ciuda opozițiilor, măsura ar putea fi totuși aplicată pe baza așa numitei ”cooperări consolidate” care permite unor țări membre să aplice o măsură pe care altele o refuză. E, în orice caz, o decizie care ar putea reprezenta o piatră de hotar în relațiile dintre Europa și Statele Unite. (Horațiu Pepine – Deutsche Welle).