Cea mai răsunătoare controversă privind educația a fost introducerea manualului unic, prin transformarea Editurii Didactice în editor unic al manualelor școlare. Măsura a fost luată în 2017, în scurtul mandat al lui Liviu Pop pentru a nu mai exista contestații din partea editurilor și întârzieri la tipărirea manualelor. Cu toate acestea, primele manuale care au apărut în 2018 și au fost destinate elevilor de clasa a VI-a au fost pline de greșeli.
În timpul guvernului Dăncilă, Ministerul Educației a avut doi miniștri – Valentin Popa și Ecaterina Andronescu, ambii profesori universitari. Fiecare dintre cei doi au anunțat noi legi ale educației, care nu au fost adoptate.
Mandatul lui Valentin Popa a durat între 29 ianuarie și 29 septembrie 2018, interval în care ministrul s-a remarcat prin repetate greșeli gramaticale. Valentin Popa a declarat în mai multe rânduri că dorește o nouă lege a educației care „să dureze 20 de ani şi să nu fie schimbată în şapte ani de mai mult de 20 de legi”. Popa a creat un consiliu consultativ care să se ocupe atât de legea educației, cât și de cele mai importante probleme ale educației legate de timpul petrecut de elevi la școală, de numărul de discipline și de conținutul acestora. În consiliul consultativ s-a luat pentru prima dată în discuție măsura ca numărul liceelor teoretice să fie redus, iar elevii să meargă spre școlile profesionale.
În mandatul său, Valentin Popa a fost acuzat de rectori că a distribuit locurile la universitățile de stat pe criterii politice. Cel mai răsunător scandal din mandatul lui Popa a fost legat de manualul unic și de greșelile din manualele de clasa a VI-a, care au fost pline de greșeli făcute de autorii selectați Editura Didactică, singura editură care tipărea manualele.
Valentin Popa însă nu a mai apucat să implementeze prea multe măsuri, pentru că la finalul lui septembrie 2018 a intrat în conflict cu UDMR din cauza unei ordonanțe de urgență privind predarea limbii române la clasele maghiare. Maghiarii au declarat că vor rupe protocolul cu PSD dacă nu remediază situația. Valentin Popa a introdus în ordonanța 9/2018 un articol prin care „în învățământul primar, la clasele cu predare în limbile minorităților naționale, orele de Limba și literatura română prevăzute în planurile de învățământ sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate”. Acest lucru i-a nemulțumit pe liderii maghiari care au spus că nu au fost consultați. Chemat la raport de Liviu Dragnea, Valentin Popa și-a dat ulterior demisia spunând că limba română nu e de vânzare.
După Popa, a fost numită ministru interimar Rovana Plumb, în timpul căreia Ministerul Educației a modificat structura subiectelor examenelor naționale, astfel încât acestea să fie în proporție de 40% sub formă de teste grilă.
Pentru că nu a avut loc nicio consultare a elevilor și părinților, măsura a creat controverse, iar prima măsură a Rovanei Plumb a fost să retragă aceste subiecte.
Ecaterina Andronescu a fost supriza anului trecut pentru Ministerul Educației, fiind numită pentru a parta oară ministru, după ce îi trimisese lui Liviu Dragnea o scrisoare în care îi cerea să se retragă de la consuderea PSD.
Mandatul Ecaterinei Andronescu a fost marcat de mai multe măsuri pe care le-a luat. Prima a fost renunțarea la manualul unic și organizarea licitației la care să participe toate editurile care doresc să tipărească manuale. În luna februarie, Andronescu și-a prezentat viziunea asupra educației și promisiunea unei noi legi a educației. În noua viziune, Andronescu propunea schimbarea denumirii clasei zero în clasa întâi, iar ca urmare cliclul primar să fie până la finalul clasei a V-a. Se propunea bacalaureatul diferențiat în funcție de profilul pe care elevul l-ar fi urmat la facultate.
Draftul legii nu a fost prezentat niciodată în dezbatere publică. În același mandat, înainte de admiterea la liceu, Ecaterina Andronescu a dublat numărul claselor profesionale pentru unele județe, iar apoi le-a modificat la protestele sindicatelor și ale inspectoratelor. În final, numărul locurilor la clasele profesionale a fost mult mai mare în comparație cu 2018. Măsura a fost luată pentru ca elevii care nu reușesc să ia nota 5 la Evaluarea Națională să nu mai meargă la liceele teoretice, ci direct la școlile profesionale. Lucru care nu s-a întâmplat în final, în urma repatizării computerizate
Andronescu a mai anunțat o măsură care i-a nemulțumit pe dascăli: aceea ca cei care au luat sub 5 la titularizare să nu mai aibă dreptul să predea, iar cei care s-au retras din examen să nu mai fie primiți la catedră.
Tot Andronescu a anunțat că nu va mai exista nicio școală cu toaletă în curte la începutul anului școlar. Guvernul însă a încurcat cifrele și, cu toate că a spus că a dat bani pentru toate școlile, aproximativ 1.000 de școli mai au și în prezent toaleta în curte.
Andronescu a promis și că elevii vor primi bani pentru rechizite și manuale școlare în programul ”Merg la Școală”, însă proiectul nu a fost implementat la timp, iar Guvernul a taiat un miliard de lei de la bugetul Educației.
Ecaterina Andronescu nu și-a dus mandatul până la capăt pentru că în urma unei declarații controversate privind cazul elevei de la Caracal a fost demisă la 2 august de Viorica Dăncilă care a făcut un anunț pe Facebook. Demiterea Ecaterinei Andronescu a fost legată și de începerea anului școlar mai devreme cu săptămână, lucru cu care premierul nu a fost de acord.
Timp de 45 de zile Educația a avut un ministru interimar – Valer Breaz – care a început anul școlar la 9 septembrie, așa cum era stabilit prin ordin de ministru. Singura măsură notabilă luată de Breaz este ordinul prin care elevii care au luat media sub 5 la Evaluarea Naţională vor merge în şcoli profesionale.
