Românii merg duminică la vot pentru alegerea președintelui, pentru un mandat de 5 ani. Pentru prima dată, pentru a fi evitate cozile interminabile de la secțiile de votare din diaspora, românii din străinătate vor avea la dispoziție trei zile pentru a vota, începând de mâine, 8 noiembrie, de la ora 12.00. HotNews.ro prezintă tot ce trebuie să știi despre alegeri.
În țară, duminică, 10 noiembrie, vor fi deschise 18.748 de secții de votare pentru alegerile prezidențiale. În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu are majoritatea de voturi valabil exprimate ale alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente, va fi organizat al doilea tur de scrutin, în 24 noiembrie, între primii doi candidaţi care au obținut cel mai mare număr de voturi.
Cine are dreptul să voteze și cine nu
- Au dreptul să voteze cetăţenii români care au 18 ani împliniți până în ziua alegerilor inclusiv.
- Nu au dreptul de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă
Unde puteți vota
- În cazul în care alegătorul se află în unitatea administrativ-teritorială unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul ori reşedinţa, conform legii;
- În cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota la orice secţie de votare din cadrul acesteia;
- În cazul în care îndeplineşte funcţia de membru al biroului electoral al secţiei de votare sau de operator de calculator al biroului electoral al secţiei de votare ori asigură menţinerea ordinii, votează la secţia de votare unde îşi desfăşoară activitatea;
- În cazul în care are mobilitate redusă poate vota la orice secţie de votare care îi asigură accesul la vot.
Cum poate afla un alegător secția de votare la care este arondat și adresa acesteia
În ce interval orar puteți vota
- Votarea începe duminică la ora 7.00 și se încheie la ora 21.00.
- Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot până cel mult la ora 23.59.
Ce acte sunt necesare
- Cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie;
- Buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic;
- Paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu;
- Paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; titlul de călătorie; carnetul de serviciu militar.
- Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar şi titlul de călătorie pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de către cetăţenii români care votează în străinătate sau de cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.
Care este procedura de vot
Alegătorii îşi prezintă actele de identitate operatorilor de calculator, care preiau şi introduc datele personale ale alegătorilor în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV), potrivit hotărârii AEP.
Sistemul semnalează dacă:
- persoana care s-a prezentat la vot nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv; persoanei care s-a prezentat la vot i-a fost interzisă exercitarea dreptului de vot;
- alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la secţia de votare respectivă; alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la altă secţie de votare;
- alegătorul care s-a prezentat la vot este omis din lista electorală permanentă; alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin;
- – alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că a votat prin corespondenţă, votul prin corespondenţă transmis de acesta fiind recepţionat de biroul electoral competent.
Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului pentru care optează.
Cetățeanul român care, din motive temeinice constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.
După ce a votat, alegătorul are obligaţia de a introduce buletinul de vot în urnă. Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta.
Când poate fi solicitată urna specială și de către cine
- Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, din ţară, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua votării, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării – ştampilă cu menţiunea „VOTAT”, buletine de vot şi timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea.
- Pot solicita urna specială și persoanele care în ziua votării se află în ţară şi care din cauza specificului activităţii pe care o desfăşoară nu se pot prezenta la secţia de votare.
- Pot solicita urna specială și persoanele reţinute, deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale. În această situație, procedura de exercitare a dreptului de vot este stabilită prin decizie a BEC.
- În cazul în care într-un penitenciar este solicitată exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale de către mai mult de 400 de persoane aflate în detenţie, cererile de votare prin intermediul urnei speciale pot fi depuse, cel mai târziu în preziua votării, la mai multe secţii de votare din localitatea în care se află penitenciarul, stabilite prin decizie a biroului electoral judeţean sau a biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, după caz.
- Cererile de votare prin intermediul urnei speciale formulate de persoanele cu drept de vot internate în spitale pot fi depuse, cel mai târziu în preziua votării, la mai multe secţii de votare din localitatea în care se află spitalul, stabilite prin decizie a biroului electoral judeţean sau a biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, după caz.
În ce condiții poate fi suspendată votarea într-o secție
- Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive întemeiate. Durata totală a suspendărilor nu poate depăşi o oră.
- Suspendarea este anunţată prin afişare la uşa sediului secţiei de votare imediat ce s-a produs evenimentul care a declanşat suspendarea. În timpul suspendării nu poate părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral al secţiei de votare, în acelaşi timp.
- Candidaţii şi persoanele acreditate care asistă la votare nu pot fi obligate să părăsească sala de votare în acest timp.
Alegerile în străinătate – prima zi de vot, vineri
Pentru prima dată, pentru a nu mai avea cozi interminabile la secțiile de votare, iar mii de oameni să ajungă în situația să nu poată vota după ore în șir de așteptat la rând, românii din străinătate pot vota pe parcursul a trei zile.
Printre ţările în care vor fi organizate cele mai multe secţii de votare se numără:
- Spania (143, faţă de 50 organizate la alegerile europarlamentare), Italia (142, faţă de 76 la parlamentare),
- Germania (80, faţă de 25), Marea Britanie (72, faţă de 29)
- Franţa (50, faţă de 17), SUA (38, faţă de 31)
- Republica Moldova (37, faţă de 36), Olanda (25, faţă de 4)
- Belgia (23, faţă de 8), Irlanda (16, faţă de 5)
- Danemarca (12, faţă de 7), Austria (17, faţă de 9)
- Grecia (11, faţă de 4), Portugalia (9, faţă de 5), Elveţia (8, faţă de 4 organizate la alegerile europarlamentare).
În ţările Uniunea Europeană vor fi organizate 639 de secţii de votare.
CONSULTĂ AICI HARTA INTERACTIVĂ A SECȚIILOR DE VOTARE DIN STRĂINĂTATE
Cine poate vota în străinătate
- Cetățenii români care în ziua alegerilor se află în străinătate indiferent de motivul prezenței acestora pe teritoriul străin – domiciliați, rezidenți sau turiști.
Cum se poate vota în străinătate
- Prin corespondență – dacă alegătorul s-a înregistrat pe portalul www.votstrainatate.ro cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă. Înscrierile s-au încheiat în 15 septembrie.
- Alegătorii ale căror documente de vot prin corespondenţă nu au fost primite de birourile electorale competente până în 7 noiembrie, ora 24,00, vor primi notificări pe e-mail în acest sens în 8 noiembrie.
Unde votați dacă nu v-ați înregistrat pe portalul www.votstrainatate.ro: la orice secţie de votare, fiind înscrişi în listele electorale suplimentare.
Orarul de funcționare a secțiilor de votare din străinătate
Secțiile de votare din străinătate vor fi deschise timp de trei zile pentru fiecare tur al alegerilor, după cum urmează:
- Vineri, 8/22 noiembrie 2019, între orele 12.00-21.00
- Sâmbătă, 9/23 noiembrie 2019, între orele 7.00-21.00
- Duminică, 10/24 noiembrie 2019, între orele 7.00-21.00
- Votarea poate fi prelungiă până la ora 23.59 pentru alegătorii care se află la sediul secției de votare la ora 21.00, precum și pentru cei care se află la rând în afara sediului secției de votare.
Cu ce acte de identitate puteți vota
Puteți vota cu un act de identitate valabil, emis de statul român, respectiv:
- cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic;
- paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic;
- paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).
(Sursa: AEP/ MAE)
