Uniunea Europeană sărbătorește anual Ziua Europei de pe 9 mai prin acțiuni care ar trebui să le reamintească cetățenilor ce înseamnă „pacea și unitatea” și cum le influențează viața instituțiile europene. În 2019, de pildă, cetățenii de toate vârstele au avut prilejul să pășească în interiorul acelor instituții grandioase care reprezintă temelia construcției europene, Comisia Europeană sau Parlamentul European de la Strasbourg și Bruxelles.
Anul acesta, Ziua Europei ne găsește în mijlocul unei situații complicate, fără precedent de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. Străzile din țările membre sunt goale, oamenii stau în casă, instituțiile europene nu primesc vizitatori, iar liderii europeni marchează evenimentul în singurătate, sau înconjurați de câțiva oameni și-și transmit mesajele pe internet.
Europa este în mijlocul unei crize medicale, economice și chiar una a valorilor democratice.
În 2020, Ziua Europei, 75 de ani de la sfârșitul războiului în Europa și 70 de ani de la Declarația Schuman prin care s-au pus bazele Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, ne găsește sub semnul pandemiei.
Cu cetățenii europeni izolați în case, celebrarea se face pe site-ul UE, prin intermediul unor „activități pe internet”: expoziții online, testimoniale despre oameni care au dat dovadă de solidaritate în vremurile grele ale pandemiei.
Europeni împotriva Covid-19
Sub haștagul EuropeansAgainstCovid19, poți descoperi povești de simpli cetățeni care au dus mâncare medicilor în spitale, de medici care au oferit consultații online gratuite pacienților care nu au mai putut ajunge la spital din cauza suprapopulării acestora cu bolnavi de Covid-19 sau de ONG-uri care au strâns bani pentru sistemul medical. Și multe altele.
Ioana din Oradea, de exemplu, este trecută aici pentru ajutorul pe care l-a dat persoanelor în vârstă și celor expuse unui risc ridicat. Gabija și Ieva din Lituania au lansat o campanie de strângere de fonduri pentru a cumpăra echipamente de protecție pentru medici. Unii din Italia au ajutat restaurantele și coffe-shopurile să-și mențină deschise afacerile și în timpul carantinei.
Sunt cetățeni din toate statele membre care au pus umărul la treabă în timpul pandemiei. Este reconfortant în aceste zile să citești testimonialele grupate sub #EuropeansAgainstCovid19.
La nivelul cetățenilor săi, poți să spui că Uniunea Europeană s-a ridicat la nivelul așteptărilor. Tot pe site-ul oficial al Uniunii Europene, un rând mai jos, este un link către o altă pagină, „Răspunsul comun al UE la COVID-19”, unde sunt explicate acțiunile UE în timpul pandemiei.
Este doar una din numeroasele reacții ale instituțiilor europene la valul de propagandă anti-UE care a venit în această perioadă din Est. O propagandă, alimentată din greu de fake-news, care a vrut să demonstreze că UE nu e decât o carcasă goală și că Rusia și China, prin stilul autoritar de conducere, sunt deținătoarele mijloacelor eficiente de combatere a epidemiei, nu Uniunea Europeană.
Londra, 75 de ani de la Ziua Victoriei în Europa (V.E. Day). FOTO: Rick Findler via Profimedia Images
După cum remarca și jurnalistul DW Petre M. Iancu în dezbaterea #deladistanta „Ziua Europei în timpul pandemiei” de regulă în orice criză „prima victimă este adevărul”.
„Această minciună (că dictaturile sunt mai eficiente într-o criză decât democrațiile) începe cu un adevăr: așa e, dictaturile sunt mai eficiente o vreme. Regimul nazist a fost foarte eficient în primii săi ani, a redus masiv șomajul, democrațiile nu au făcut nimic în tot timpul ăsta. Au lăsat regimul nazist neîngrădit până când a fost nevoie de un război mondial. (…) Eficiența unui sistem totalitar e doar la început, apoi e catastrofă. E o singură voce care decide și e numai voința lui, care se poate schimba de azi pe mâine”.
Ce nu a funcționat în criză și ce lecții avem de învățat
Realitatea este că UE a părut la început nepregătită pentru a face față provocării numite COVID-19. L-am întrebat pe analistul de politică externă Claudiu Degeratu care crede că au fost lucrurile care nu au funcționat bine în lupta Uniunii Europene cu pandemia. În opinia analistului, acestea ar fi următoarele:
- Responsabilii cu anticiparea strategică din structurile europene nu au reușit să convingă structurile de decizie din UE să sporească pregătirile pentru scenarii globale negative. Evident nu a funcționat nici la nivelul statelor membre. Cu toate că există directive europene și planuri de acțiune, o pregătire serioasă pentru o pandemie globală a fost un non-subiect pentru planificarea strategică europeană și națională.
- Statele membre UE nu au fost pregătite să schimbe rapid prioritățile politice pentru a evita un dezastru care se poate propaga în lanț la nivel european. Dialogul politic european s-a redus extrem de mult și a fost mai mult un prilej de a gestiona impactul negativ asupra imaginii politice al celor implicați.
- Mecanismele de coordonare europene transfrontaliere între spațiul Schengen și restul țărilor non-Schengen au fost greoaie.
- Mecanismul european pentru urgențe civile s-a dovedit că este departe de a fi o capablitate bine structurată, autonomă și relevantă pentru situațiile în care se impune prezența sa. Asistența europeană pentru fluxul de cetățeni europeni intracomunitari a lipsit.
- Cooperare transatlantică (UE-SUA) a fost la cote foarte joase.
UE a acționat cu întârziere, iar acest lucru a fost speculat abil de propaganda rusească. S-a văzut acest lucru în Republica Moldova. Pe de altă parte, a contat foarte mult ajutorul dat de România, care este percepută ca parte a Uniunii Europene, a explicat și jurnalistul Vitalie Călugăreanu de la Chișinău, tot în cadrul dezbaterii „Ziua Europei în timpul pandemiei”.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, la statuia lui Charles de Gaulle, 8 mai 2020. Foto de Francois Mori/AFP/ Profimedia
În ceea ce privește lecțiile pe care UE le-a învățat din această criză, Claudiu Degeratu spune că una dintre cele mai importante ar fi aceea că „ne trebuie un mecanism de criză pentru momentele în care dialogul politic european trebuie transformat în decizii rapide. Actualul mecanism cu ședințe greoaie ale Consiliului a fost deficitar și a dus la divizarea în cele două curente. State care cereau ajutor economic masiv și cele se opuneau unui program european economic de criză au preferat polemica. Comunicare unor asemenea stări de indecizie s-a făcut defectuos și asta a blocat în lanț și alte decizii”, mai spune analistul.
De asemenea, „ar trebui să existe un plan european pentru crize complexe. El există doar pentru cazul în care UE asigură asistență pentru țări non-europene dar ar fi indicat să existe și un plan intern dedicat unor situații din spațiul UE în care ar trebui combinate elemente de asistență economică, militară, logistică, informații, protecție granițe, medicală”, a mai declarat analistul pentru Hotnews.
Jurnalistul DW Robert Schwartz spune că lecțiile pe care democrațiile le-au învățat din această criză este că trebuie să combată din față orice încercare de a slăbi democrația. „Nu trebuie să punem botul la manipulări, să nu ne panicăm și să nu credem că o mare parte din populație ar vrea să se despartă de democrației. Să avem încredere în sondajele de opinie care spun că majoritatea susține democrația și în această criză”.
*Fotografia din deschidere este o imagine de colecție din data de 6 iunie 1944 și surprinde trupe americane care se pregătesc de debarcarea din Normandia, Franța. Acțiunea din 6 iunie 1944, moment crucial în timpul celui de-al doilea război mondial, este considerată și astăzi cea mai numeroasă debarcare de trupe din istorie care a avut loc într-o singură zi. Au fost implicați 400 de mii de militari.
Vezi aici dezbaterea Hotnews #deladistanta cu jurnaliștii Deutsche Welle, Robert Schwartz, Petre M. Iancu și Vitalie Călugăreanu:
