Potrivit comunicatului, cele două asociații, „au luat act de concluziile Avocatului general CJUE, domnul Michal Bobek, publicate astăzi, 23.09.2020, la Luxembourg, în primul set de șase cereri de decizie preliminară vizând, în esență, statul de drept în România”.
„Avocatul general CJUE a confirmat practic întreaga abordare propusă de subscrisele asociații profesionale ale magistraților, care au militat cu determinare pentru independența justiției în ultimii 3-4 ani, inclusiv caracterul obligatoriu al Deciziei privind Mecanismul de cooperare și verificare, instituit de Comisia Europeană, cu relevanță și pentru Curtea Constituțională a României”, spun cele două asociații.
Iar „numirea interimară a șefului Inspecției Judiciare și normele naționale privind înființarea unei secții de parchet specifice cu competență exclusivă pentru investigarea infracțiunilor săvârșite de magistrați, considerate și de Avocatul general al CJUE ca fiind contrare dreptului Uniunii Europene, reprezintă doar două aspecte ale asaltului neîncetat împotriva justiției derulat în ultimii ani” – atrag atenția asociațiile citate.
Prin urmare, acestea „reiterează (așa cum au solicitat aproape lunar în ultimul an) că este esențială promovarea și adoptarea urgentă a unor proiecte legislative vizând conformarea cadrului legislativ privind sistemul judiciar cu toate cerințele dreptului Uniunii Europene privind statul de drept, rapoartele entităților internaționale relevante și doleanțele majorității covârșitoare a magistraților români”.
Concret, asociaţiile solicită:
1. Desființarea imediată și necondiționată a secției de parchet separate, creată pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori;
2. Abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligația de abținere a magistraților de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”;
3. Revizuirea normelor privind răspunderea materială a magistraților, cât timp acestea ignoră independența justiției;
4. Revizuirea sistemului de numire și revocare a procurorilor-șefi și limitarea rolul ministrului justiției în aceste proceduri, simultan cu creșterea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii;
5. Renunțarea la dispozițiile care prevăd dublarea perioadei de pregătire în cadrul Institutului Național al Magistraturii;
6. Reinstaurarea meritocrației în magistratură. Reglementarea unor examene meritocratice de promovare, inclusiv și mai ales la Înalta Curte de Casație și Justiție;
7. Respectarea rolului și a atribuțiilor stabilite de Constituție pentru Consiliul Superior al Magistraturii, ca organism colegial, prin înlăturarea transferării arbitrare a unor atribuții ale Plenului către secții sau către anumiți judecători, în funcție de gradul profesional deținut, de natură a deturna funcționarea colegială; revizuirea dispozițiilor privind revocarea membrilor CSM, în sensul unei proceduri flexibile și accesibile;
8. Reorganizarea Inspecției Judiciare, prin reconsiderarea rolului și a atribuțiilor inspectorului-șef; reglementarea unor examene meritocratice pentru funcțiile de conducere din cadrul Inspecției Judiciare; abrogarea OUG nr.77/2018;
9. Abrogarea dispozițiilor nou introduse de natură a încărca nejustificat volumul de muncă al instanțelor și parchetelor (spre exemplu, completurile de apeluri în trei judecători);
10. Adoptarea autonomiei bugetare a magistraturii, conform recomandărilor Comisiei de la Veneția.
Comunicatul e semnat de co-președinții asociației Forumul Judecătorilor din România, judecătorii Dragoș Călin și Lucia Zaharia, și de co-președinții asociației Inițiativa pentru Justiție, procurorii Bogdan Pîrlog și Sorin Lia.
****
”Este dificil de afirmat că această creare a SIIJ a fost justificată într-un mod clar, fără ambiguități și accesibil”, spune Bobek.
De asemenea, Avocatul General spune că legislația UE interzice ca ”guvernele UE să adopte, prin derogare de la cadrul legal aplicabil în mod normal, un sistem de numire a unui interimar într-o poziție de conducere la o instituție ce se ocupă cu investigațiile disciplinare din cadrul justiției, având ca rezultat repunerea pe funcție a unei persoane al cărei mandat deja expirase”. Această opinie face referire la o decizie a lui Tudorel Toader privind conducerea Inspecției Judiciare.
Avocatul general mai arată că rapoartele Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic, dar trebuie luate în considerare în mod corespunzător de către România.
