Ȋn plină pandemie, Republica Moldova se pregăteşte de alegeri prezidenţiale, la data de 1 noiembrie. Este al doilea scrutin electoral în care Preşedintele va fi ales prin vot direct.
Ȋn cursa electorală s-au înscris 7 candidaţi: Igor Dodon, susţinut de PSRM, Maia Sandu, susţinută de PAS, Andrei Năstase, susţinut de PPDA, Renato Usatîi, susţinut de Partidul Nostru, Violeta Ivanov, susţinută de Partidul “ŞOR”, Dorin Chirtoacă, susţinut de Mişcarea Politică “Unirea”, formată din Partidul Liberal, Uniunea Salvaţi Basarabia, Partidul Naţional Liberal şi Partidul Popular Românesc. Octavian Ţîcu, susţinut de Partidul Unităţii Naţionale, Tudor Deliu, susţinut de PLDM.
Andrian Candu din partea partidului Pro Moldova nu a reuşit să se înscrie în cursa electorală, candidatura sa fiind respinsă, un candidat independent nu a reuşit să strângă numărul de semnături necesare, iar alţi trei candodaţi s-au retras din cursa electorală.
Toate partidele reprezentate la ora actuală în Parlament au depus candidaţi, cu excepţia partidului Pro Moldova.
După toate probabilităţile, în turul doi al acestui scrutin se vor confrunta, ca şi în urmă cu 4 ani, Igor Dodon şi Maia Sandu.
Cum se vor distribui în turul doi voturile care vor fi obţinute în primul tur? Au fost efectuate până acum 6 sondaje în perioada iunie – august.
Renato Usatîi are în aceste aceste sondaje între 2,4% şi 9,7%, Ilan Şor între 1% şi 9,4%, iar Andrei Năstase oscilează între 1,3% şi 7,5%.
Procentul celor indecişi variază între 4,1% şi 59,4%.
Variaţiile între procentele ce vor fi obţinute de principalii competitor variază foarte mult, de la simplu la dublu. Igor Dodon ar putea obţine în primul tur între 18% şi 34,5%, iar Maia Sandu între 11% şi 24,2%.
Ȋn sondajul care s-a bazat pe cel mai mare eşantion (2017 intervievaţi), ecartul între Igor Dodon şi Maia Sandu este de doar două procente, fiind singurul sondaj în care Maia Sandu are un avantaj (20% faţă de 18%). Ȋn acest sondaj procentul celor indecişi se situează la 23% care reprezintă de fapt media între cea mai mică şi cea mai mare valoare indicată în cazul celor indecişi.
Nu ştim cum ar arăta opţiunile electorale ale celor indecişi. Sondajele efectuate nu au pus mai multe întrebări din care am fi putut afla profilul acestora.
Din interpretarea corelată a acestor sondaje rezultă o volatilitate foarte crescută a opţiunilor electorale. Sunt diferenţe foarte mari în cazul tuturor candidaţilor, ceea ce reprezintă de fapt o continuitate cu precedentele sondaje efectuate până acum în campaniile electorale din Republica Moldova.
Au fost efectuate şi două sondaje care arată cum vor fi distribuite opţiunile electorale în turul doi. Ȋn primul sondaj, efectuat în luna iunie, Igor Dodon ar câştiga cu 33,35%, iar Igor Dodon ar lua 29,1%. Ȋn al doilea sondaj efectuat în luna iulie Igor Dodon ar câştiga cu 40,5%, iar Maia Sandu ar avea 34,3%. Absenteismul în turul doi ar fi între 23,5% şi 25,2%. cu aproape 5% mai mult decât media din turul întâi. O primă concluzie poate fi trasă din corelarea acestor date: numărul celor care va veni la vot poate fi mai mic în turul doi. Vor exista alegători care vor vota pentru orice alt candidat în afară de Dodon sau Sandu şi apoi nu vor participa în turul doi.
Această constatare îngreunează foarte mult strategiile de atragere la vot în turul doi, întrucât nu se ştie cu cine vor fi votat cei aproximativ un sfert din electorat care vor fi votat cu un alt candidat în afară de Dodon sau Sandu în primul tur.
Media procentelor din sondaje pentru principalii candidaţi arată astfel:
Igor Dodon 30,32%
Maia Sandu 21,52%
Renato Usatîi 7,34%
Violeta Ivanov 5,26%
Andrei Năstase 3,76%
Nu există date disponibile referitoare la Dorin Chirtoacă, Octavian Ţîcu şi Tudor Deliu.
Numărul celor absenţi în primul tur (media) ar fi 19,3%, iar în turul doi (media) 24,3%.
Ȋn turul doi Igor Dodon ar putea lua voturile date pentru Usatîi şi Ivanov în primul tur, iar Maia Sandu pe cele date lui Năstase, Chirtoacă şi Deliu. Dacă s-ar păstra prezenţa din primul tur, Dodon ar acumula 42,94%, iar Maia Sandu 25,28%. Dacă prezenţa va fi mai mică cu 5% în turul doi, ecartul dintre cei doi candidaţi s-ar menţine la 17%. Dacă adăugăm voturile pentru candidaţii Chirtoacă, Ticu şi Deliu obţinute în primul tur în contul Maiei Sandu, plus electoratul lui Andrei Năstase, diferenţa s-ar reduce la aproximativ 10%.
Dificilă misiune pentru Maia Sandu. Dacă va dori să îşi atragă voturile candidaţilor “unionişti”, va radicaliza electoratul care votează candidaţii Partidului Nostru şi Partidului “ŞOR” care se vor mobiliza pentru Igor Dodon. Dacă va dori să construiască o alianţă cu aceste două partide, va pierde electoratul “unionist” şi pe votanţii lui Andrei Năstase. Maia Sandu va trebui să aleagă între o strategie de captare a voturilor de la toţi candidaţii (o strategie de centru care nu a funcţionat la precedentul scrutin prezidenţial) sau să se apropie de “unionişti”, să câştige un electorat stabil dar să nu reuşească să reducă din procentele care o despart de Igor Dodon. Maia Sandu a eşuat în precedentul scrutin întrucât nu a reuşit să iasă din bazinul electoral al Chişinăului. Ȋntre timp, PAS a rămas cantonat la acest bazin electoral. Strategia candidatului de centru va reuşi în măsura în care Maia Sandu va avea o ofertă electorală pentru circumscripţii dominate de PSRM, Partidul Nostru sau Partidul “ŞOR”.
