Şerban Nicolae a ţinut să-i „pună la punct” pe procurorul general al României şi pe şefa Înaltei Curţi

Cunoscutul senator PSD Şerban Nicolae recidivează. Nici nu s-au stins bine ecourile contondentului său „dialog” cu deputata USR Cosette Chichirău, că Nicolae a avut marţi câteva schimburi de replici şi cu procurorul general Augustin Lazăr şi preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea.

Astfel, Şerban Nicolae i-a reproşat lui Augustin Lazăr declaraţia potrivit căreia „inculpaţi de rang înalt” îi hărţuiesc pe procurori în comisiile speciale parlamentare, susţinând că o astfel de insultă este inadmisibilă.

„Bănuiesc că fac parte dintre inculpaţii de rang înalt, întrucât mi-am permis să convoc în faţa unei comisii parlamentare procurorul-şef al DNA, care a refuzat instituţional să se prezinte. Bănuiesc că toţi membrii comisiei, deşi nu au dosare penale, sunt generic inculpaţi de rang înalt. Nu ţin neapărat la rang. Pot să fiu şi un inculpat de rang mic, dacă procurorul general al României îşi permite o asemenea declaraţie. Din fericire pentru Ministerul Public, eu nu iau aceste declaraţii iresponsabile în nume personal şi nu mă răzbun pe instituţie. Pun autoritatea funcţiilor publice mai presus de asemenea patimi şi orgolii meschine şi jenante. Aş vrea să înţelegeţi că este o insultă ceea ce v-aţi permis să declaraţi şi aşa ceva este inadmisibil. În orice stat democratic şi civilizat aţi fi fost destituit şi supus unei anchete disciplinare”, i s-a adresat Nicolae, citat de Agerpres, procurorului general.

Pe de altă parte, Augustin Lazăr a declarat, la ieşirea din şedinţa comisiilor juridice, că nu „polemizează cu politicienii”.

„Politicienii pot să facă declaraţiile pe care le apreciază necesare. Pentru ca Ministerul Public să-şi poată desfăşura activitatea în condiţii optime este necesar ca procurorii să stea la biroul lor, la muncă şi nu să fie convocaţi în faţa unor comisii speciale, unde să vină oameni care au fost trimişi în judecată şi să prezinte o cerere de convocare a unor magistraţi în faţa unei astfel de comisii speciale. Aceasta era ideea. Rolul procurorului este cel prevăzut în Constituţie, adică să apere ordinea de drept, să reprezinte interesele generale ale societăţii, să apere drepturile şi libertăţile fundamentale ale oamenilor şi doar în situaţii excepţionale să meargă în faţa unei comisii parlamentare, în condiţiile pe care Curtea Constituţională le-a stabilit, dar nu să avem o listă de procurori care să fie citaţi la comisii speciale, în condiţiile în care acea problemă este deja lămurită pe cale judiciară. Este un dosar care a fost rezolvat şi soluţia respectivă poate fi atacată pe cale judiciară, dacă este cineva nemulţumit. (…) Ministerul Public respectă Parlamentul României”, a afirmat Lazăr.

Tot în cadrul şedinţei de la Parlament, senatorul PSD i-a reproşat Cristinei Tarcea că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a semnat împreună cu CSM şi Ministerul Public un protocol de aderare la Strategia Naţională Anticorupţie (SNA) şi a susţinut că un astfel de protocol este „ruşinos.”

„În cursul anului trecut, Guvernul a adoptat Strategia Naţională Anticorupţie, printr-o hotărâre de Guvern. Autoritatea judecătorească, un an mai târziu, probabil a avut nevoie de consultări, a aderat la această strategie, la măsurile dispuse de un Guvern. Dincolo că nu am găsit nicăieri în legislaţie, nici măcar în Constituţie, atribuţii ale Consiliului Superior al Magistraturii, ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau Ministerului Public legate de aderarea sau implementarea unor măsuri guvernamentale, presupun că aţi inclus în proiectul de buget acele costuri necesare aderării la această luptă anticorupţie. Bănuiesc că şi judecătorii de civil aderă la lupta anticorupţie şi eu cred că vă refereaţi la lupta anticorupţie din interiorul sistemului judiciar, din interiorul Justiţiei. (…) Unde anume în atribuţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie apare aderarea la o strategie guvernamentală şi protocol de colaborare cu Ministerul Public, unde anume în Constituţie Justiţia se înfăptuieşte prin asemenea protocoale? Este ruşinos şi inacceptabil acest protocol şi această declaraţie semnată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu CSM şi Ministerul Public”, a afirmat senatorul PSD.

De partea sa, şefa Înaltei Curţi a amintit că, prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare, SNA este o obligaţie impusă printr-o hotărâre de Guvern inclusiv instituţiei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care se referă la unificarea practicilor judiciare, redactarea la termen a hotărârilor judecătoreşti, implementarea unui sistem pentru a face publice hotărârile CEDO.

„Noi nu am avut altceva decât să ne conformăm. (…) Ar fi normal ca puterea judecătorească să nu se supună hotărârilor de Guvern, dar toată legislaţia este implementată prin legislaţie secundară, care înseamnă hotărâre de Guvern. Mi se pare foarte periculos să afirmăm faptul că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu trebuie să respecte hotărârile de Guvern”, a explicat Tarcea. (Dana B.).