Noile reglementări anunţate de autorităţi interzic prezenţa pelerinilor care nu au domiciliul sau reşedinţa în municipiul Iaşi.
După decizia autorităţilor, mai mulţi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române au transmis mesaje de solidaritate cu Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, Patriarhul Daniel făcând un apel la coresponsabilitate şi cooperare pentru a evita constrângeri excesive.
Sfânta Cuvioasă Parascheva este sărbătorită în ţara noastră în fiecare an, la 14 octombrie. Născută în Epivat, Tracia răsăriteană, nu departe de Constantinopol, într-o familie de neam bun şi cu credinţă în Dumnezeu, Sfânta Parascheva a primit o creştere aleasă şi educaţie religioasă.
Foarte tânără fiind, a intrat într-o mănăstire închinată Maicii Domnului din oraşul Ieracleea Pontului. Petrecând cinci ani în acea mănăstire, s-a dus apoi să viziteze Mormântul Domnului, din Ierusalim, unde a rămas până la vârsta de 25 de ani, într-o mică aşezare de călugăriţe pustnice de pe Valea Iordanului.
De la mănăstirea de călugăriţe din pustiul Iordanului s-a reîntors în locurile natale, într-un loc numit Calicratia, la Biserica Sfinţilor Apostoli, înainte de a trece la cele veşnice.
Multă vreme după aceea, moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost găsite întregi şi neputrezite, fiind depuse în Biserica Sfinţilor Apostoli din satul Epivat, pentru închinare şi cinstire. Apoi, Sfintele moaşte ale Cuvioasei Parascheva au fost duse din Epivat în cetatea Tîrnovei şi de aici au fost strămutate la Belgrad, iar de acolo în Constantinopol.
De la Constantinopol, sfintele moaşte ale Cuvioasei Parascheva au ajuns la Iaşi, în 1641, când au fost dăruite domnului Moldovei, Vasile Lupu (1634-1653), drept recunoştinţă pentru achitarea datoriilor Patriarhiei către turci.
Sfânta Cuvioasă Parascheva, numită în popor Sfânta Vineri, este considerată a fi ocrotitoarea Moldovei. Ea a fost canonizată în şedinţa din 28 februarie 1950 a Sfântului Sinod al BOR, când s-a stabilit ca în data de 14 octombrie să fie organizat hramul acesteia.
