Ideea este de relocare pentru câteva săptămâni sau poate chiar luni la distanță de birou sau de casă. În perioada workation, angajatul nu ar trebui să lucreze mai mult de 4 ore pe zi, alegându-și singur programul pentru a beneficia mai mult de vacanță.
Autoritățile locale din Japonia au intrat într-o alianță pentru a promova workation. Unele zone din 2017 au început primii pași în vederea promovării unui astfel de concept.
În luna mai, unele autorități locale au început să investească în infrastructura pentru internet din zonele care ar putea deveni atracții pentru turiștii de acest tip. Ca parte a planului, autoritățile au convertit structuri abandonate, precum clădiri ale unor foste școli și kominka (case vechi) în spații de lucru și birouri cu scopul de a atrage angajații din marile zone urbane.
„Workation va fi o opțiune proactivă pentru reforma stilului de muncă”, spunea Yoshinobu Nisaka, reprezentantul regiunii Wakayama din Japonia, precizând că speră la un nou model de business care include „ceva mai mult decât excursiile turistice, dar mai puțin decât migrația permanentă”.
Recent, termenul workation a devenit mai cunoscut în Japonia după ce secretarul șefului de cabinet, Yoshihide Suga, l-a menționat într-o ședință cu privire la strategia de turism ca un mod de a revigora sectorul lovit de virus.
Un angajat japonez care a profitat de workation
Yoshimasa Higashihara, un asistent manager de 37 de ani, a profitat deja de workation în vara asta, întâlnindu-se cu un prieten din Osaka. În septembrie spunea că plănuiește încă o călătorie.
„Îmi doresc mult să vizitez Blue Pond în Hokkaido pentru că am văzut poze, dar niciodată nu au reușit să ajung acolo singur”, a spus el.
El practica des călătorii workation înainte de pandemie, mergând la New York, Hawaii și Singapore și consideră că așa echilibrează cel mai bine vacanța cu munca.
„Călătoresc singur și mă întâlneste cu cu prieteni pentru a vedea noi locuri”, a spus el. „Când călătoresc, îmi place să stau o săptămână întreagă, dar este dificil să-mi iau atât de mult timp liber din cauza muncii, așa că folosesc zilele de workation pentru a putea sta mai mult”, a precizat el.
De obicei, Higashihara spune că el lucrează între două și patru ore în fiecare zi și își ia restul zilei liber pentru a cunoaște noi culturi și oameni interesanți.
Guvernul japonez încurajează workation
Guvernul japonez încuraja populația și companiile, în vară, să se folosească de programul „Go To Travel”. Practic companiile să permită angajaților să ajute industria turismului prin workation. Așa ar ajuta și economia.
O țintă a schemei este reprezentată de stațiunile tradiționale, care adoptă greu noile tehnologii, iar Guvernul a anunțat sprijin financiar pentru hotelurile din acele orașe pentru a instala internet de mare viteză. Ideea este ca tot mai multe companii să folosească birourile satelit pe parcursul anului.
Autoritățile anunțau că 4,2 milioane de persoane s-au folosit de programul „Go To”, respectiv de discount-uri la călătoriile cu trenul, zboruri interne, hoteluri, intrări la diferite atracții turistice, mese la restaurant, în trei săptămâni din august, adică vârful sezonului vacanței de vară.
Elementul cheie al schemei este ca angajații să plece în vacanță dar să acorde câteva ore muncii pentru companie.
Unele companii oferă programe care dau angajaților 5-6 zile de workation.
Ideea a început să se dezvolte și în India
Companiile de turism din India au început să exploreze ideea asta recent. Reprezentanți ai unor firme din domeniu, care oferă astfel de vacanțe, declarau pentru India Today că workation pare să fie un model permanent de călătorie, în viitor.
„Proprietățile au fost pregătite pentru persoanele care stau perioade mai lungi de timp, cu facilități precum camere și spații de lucru dedicate, conexiune la internet de mare viteză, surse de alimentare”, declara Dharamveer Singh Chouhan, cofondator al unei firme din domeniu.
Acum, în pandemie, acest nou trend reprezintă o oportunitate pentru business.
Pranav Dangi, CEO al alte companii spunea că ținta e ca o persoană să lucreze timp de 5 zile și să se bucure două zile de zona în care s-au cazat.
„Avem plimbări prin junglă, pe râu, drumeții scurte, foc de tabără, nopți de film și jocuri pentru clienți”, spune el, precizând că se așteaptă că workation să devină un trend.
Govind Gaur, fondator al ale companii, tot din India, consideră că asta va oferi echilibru între muncă și viața privată.
„Ideea este de a oferi oamenilor șansa de a lucra la distanță călătorind din loc în loc. Pot sta la un hostel, hotel, casă sau chiar vilă și pot lucra în timpul vacanței”, spune el.
Revenind la noi, Guvernul român ar trebui să sprijine sectorul turistic, poate gândind o strategie în acest sens, având în vedere că lucrul la distanță oferă noi perspective ce pot ajuta economia. Trebuie fructificat, poate cu investiții și programe în domeniu, un sistem de vouchere (dar nu precum cel care se oferă acum bugetarilor, ci înclinat spre sectorul privat și workation), anumite modificări fiscale care să încurajeze această oportunitate. Ar avea de câștigat angajații care doresc acest lucru, companiile pentru care lucrează, sectorul turistic și economia.
