Vinnik, arestat în Grecia în 2017 și solicitat de Statele Unite și Rusia, a fost predat Franței în ianuarie anul trecut. Justiția franceză îl suspectează că se află în spatele ransomware-ului „Locky”, dintre care aproape 200 de persoane, comunități și companii au fost victime pe întreg teritoriul între 2016 și 2018.
Acest malware criptează datele din sistemele informatice și le deblochează numai atunci când se obține o cheie – un „antidot”, spune președintele, care poate fi obținut doar în schimbul unei plăți de răscumpărare. Ar fi provocat pagube estimate în 2018 la aproximativ 135 de milioane de euro în întreaga lume.
„Nu am nimic de-a face cu virusul Locky”. „Contest”, „nu s-a întâmplat”. Aceasta a fost poziția lui Vinnik în fața președintelui care îi enumera faptele de intruziune în sistemele informatice, de extorcare și spălare de bani pentru care este acuzat.
Cel care refuzase să vorbească în fața magistraților de instrucție a început să răspundă, laborios, la întrebările instanței, președintele părând să-i smulgă fiecare răspuns.
El s-a definit ca lucrător „autodidact” și „liber profesionist” în proiectarea de web și un comerciant pe piața de valori. Susține că nu a auzit niciodată de ransomware-ul Locky înainte de a fi extrădat în Franța, a argumentat el.
Cu toate acestea, el a recunoscut că a lucrat câțiva ani pentru platforma BTC-e, una dintre principalele platforme de schimb bitcoin din lume până la închiderea sa de către americani și prin care au trecut plățile de răscumpărare.
Am fost un simplu „operator”, a spus el. Anchetatorii americani îl consideră creierul acestei platforme care, potrivit lor, le-a permis „criminalilor cibernetici din întreaga lume” să-și spele banii.
