Cea mai mare rată de infectare din lume poate fi o exagerare, dar este sigur faptul că Olanda se situează în Europa la un nivel ridicat, iar situația din această țară evoluează spre mai rău. Aproximativ 8.000 de infectări pe zi, la fel ca în Germania, dar care are de peste patru ori mai mulți locuitori, pentru care există prea puține paturi de terapie intensivă. În primăvară, pacienții care necesitau ventilare artificială trebuiau trimiși în Renania de Nord-Westfalia. În Olanda nu s-au considerat necesare mai mult de 1.800 de paturi, în timp ce în regiunea similară ca suprafață a Renaniei de Nord-Westfalia sunt 6.000 de paturi.
Comparativ cu Germania, în Olanda se testează puțin, autoritățile sanitare sunt complet depășite în a urmări contacții, iar aplicația de avertizare pentru coronavirus, anunțată încă din luna aprilie, a fost lansată abia recent. Și măștile? Obligația de a le purta în spațiile publice tocmai a fost emisă, dar mesajul guvernului este că „mondkapjele” nu sunt de niciun folos.
Se răspândește un ușor sentiment de remușcare, care contrastează puternic cu mândria demonstrativă și nonșalanța pe care olandezii au afișat-o în primele luni ale pandemiei. Atitudinea de la acea vreme era că problema ar putea fi soluționată și cu măsuri mai puțin stricte, ceea ce era de așteptat din partea olandezilor iubitori de libertate. În consecință, prim-ministrul Mark Rutte a vorbit despre o carantină „inteligentă”, sintagmă care a reprezentat, de asemenea, o înțepătură la adresa țărilor vecine care credeau că trebuie să lupte împotriva virusului cu măsuri luate până la sânge și lacrimi. Multe mijloace de informare au preluat termenul „inteligent” fără ghilimele și au sărbătorit calmul lui Rutte. Domina bucuria pentru cât de „bine organizată” era țara. Nu s-au auzit aproape niciun fel de critici și, dacă da, au venit de la cei pentru care „Viruswaanzin” („mania virală”) a mers mult prea departe.
Țara a supraviețuit destul de bine primului val de virus și, când numerele au scăzut pe timpul verii, a crescut încrederea în sine. Doar acum când Olanda, la fel ca Belgia, ar putea fi lovită de un „tsunami”, se nasc întrebările. Cum pot fi explicate valorile ridicate și eșecul strategiei? Ar putea avea vreo legătură cu acele „caracteristici naționale” prezentate într-o lumină atât de bună? Liberalitatea, care pentru mulți oameni face din Olanda una dintre țările preferate de locuit din lume, și democrația de tip „polder” (termenul olandez pentru suprafețele de teren străjuite de diguri) a „împreună-negocierii” împiedică o luptă eficientă împotriva pandemiei?
Psihologia etnică este foarte puternică. În ziarul De Volkskrant, medicul geriatru olandez Rudi Westendorp a făcut o comparație cu Danemarca, țară pentru a cărei echipă de criză destinată luptei împotriva coronavirus a lucrat mult timp. Virusul a fost gestionat acolo cu mai mult succes, deoarece individul se vede pe sine, într-o mai mare măsură, ca parte a unui grup. „Faceți parte din societate, astfel încât societatea trebuie să aibă grijă de voi. Dar, mai important, fiecare face societatea să funcționeze bine”. În Olanda lipsește această „conștientizare colectivă”. În plus, odată luate deciziile, acestea nu sunt unanim acceptate.
Este oare de vină densitatea extrem de mare a populației? Experții resping această teză, deoarece nu există cu adevărat condiții de viață restrictive, majoritatea olandezilor trăind în propria lor casă. Este mai probabil ca aceștia să se infecteze la petreceri unde participă fără niciun fel de protecție. Forfota veselă dintr-un cort amplasat în Piața Parlamentului de la Haga a devenit faimoasă chiar în momentul în care parlamentarii dezbăteau „închiderea parțială”, aflată în vigoare de miercurea trecută.
În spatele acestei imagini unii văd un motiv mult mai solid: eșecul guvernului. Rutte și cei mai importanți consilieri științifici ai săi au comunicat contradictoriu încă de la început, se plânge mișcarea „Containment nu”. S-au jucat în mod deschis cu teoria „imunizării turmei” și, spre deosebire de Germania, de exemplu, s-au pronunțat în mod conștient împotriva unei strategii dure de a ține virusul sub control. Acum puteți vedea consecințele.
Optimismul demonstrativ al prim-ministrului olandez și veșnica lui bună dispoziție intră, de asemenea, în vizorul criticilor. Apariția sa exprimă dorința „de a reveni cât mai curând posibil la vremurile fericite cu o bere pe terasă”, scrie Addie Schulte în ziarul olandez NRC Handelsblad. Această atitudine duce la concepția greșită că toate problemele pot fi rezolvate rapid, că totul poate fi calculat cu precizie și prevăzut cu ușurință. Pandemia arată deficiențele unui sistem în care se fac calcule în pripă, de exemplu cele legate de paturile din spital: „Factorul de incertitudine este ignorat. Oricine elimină toată grăsimea de pe oase moare rapid de foame”.
Critica crescândă la adresa lui Mark Rutte nu a afectat încă cifrele sondajelor, care îi poziționează pe liberalii săi de dreapta în fruntea clasamentului, fără să fie amenințați îndeaproape de opoziție. Cu toate acestea, ceea ce atrage atenția este revenirea politicianului naționalist de dreapta Geert Wilders, care a atacat dur abordarea lui Rutte și, așa cum era de așteptat, i-a învinuit în special pe migranți pentru numărul tot mai mare de infectări. Partidul pentru Libertate a lui Wilders a câștigat astfel un plus de zece puncte.
La toate acestea se adaugă jenanta călătorie de vacanță a familiei regale în Grecia, care sfidează toate recomandările din timpul pandemiei. Willem-Alexander și Maxima au anulat călătoria în weekend, după numai o zi de indignate critici primite de Twitter. Prim-ministrul Mark Rutte, responsabil din punct de vedere politic pentru comportamentul monarhului, a trebuit să recunoască că știa despre această călătorie și că nu a descurajat-o. Suddeutche Zeitung
