DW: Gata cu romantismul transatlantic! În calitate de europeni tindem să idealizăm SUA, să le considerăm un partener. Ar trebui să abandonăm rapid această optică, indiferent cine va fi următorul preşedinte american, consideră Alexandra von Nahmen. În timp ce voturile încă se mai numără, preşedintele în funcţie vorbeşte deja despre o fraudă la urne. Politicieni europeni avertizează cu privire la o periculoasă criză constituţională. Mulţi nu pot înţelege că există încă americani care s-au decis să-l realeagă pe Donald Trump. Europa este deziluzionată, chiar un pic jignită. A căzut pe gânduri. Familiarul partener transatlantic ne-a devenit străin în ultimii patru ani. Am fi preferat să fim scutiţi de palpitantul spectacol electoral din SUA. Berlinul, Parisul sau Madridul şi-ar fi dorit reîntoarcerea la o formă de normalitate oarecare, restabilirea, cât mai urgentă, a încrederii pierdute, potrivit Deutsche Welle.
Cercetător: Raportările false, artificiul „din pix“ în spatele căruia se amână măsuri necesare în lupta anti-COVID 19. Cercetătorul Octavian Jurma a explicat creşterea accelerată a infectărilor în multe zone ale ţării. „Pur şi simplu a fost ascunsă situaţia, s-au cosmetizat cifrele. Cumva, autorităţile cred că dacă raportează numere mari asta se reflectă prost asupra reputaţiei lor, ca pe vremuri, când se legau merele în copaci când trecea Ceauşescu, să vadă lumea că sunt recolte. În Sibiu se scot inclusiv internările din spitale ca fiind cazuri în focare. Asta a dus la această situaţie, era perfect predictibil din luna august când a început să se manifeste acest fenomen, până în luna octombrie, când a apărut circul ăsta în jurul indicatorilor.”, citează Adevărul.
Cum au zdrobit sovieticii Revoluția maghiară din 1956. Era o zi de duminică, dar la orele 5 dimineața, premierul Imre Naghy anunța la radio, gâtuit de emoție, că țara sa este atacată de Armata Roșie. El făcea apel către Occident, pentru a fi sprijinit… În ziua de 4 noiembrie 1956, armata sovietică declanșa ampla operațiune de ocupare a Budapestei, zdrobind revoluția maghiară începută la 23 octombrie. Până în 1953, regimul comunist din Ungaria se remarcase prin măsurile deosebit de represive, după model sovietic. După 1949, peste 40.000 de oameni fuseseră arestați și aruncați în pușcării, în timp ce alți 13.000 fuseseră deportați provincie, scrie Punct.News.
Am cunoscut câțiva milionari români din top 50. Am găsit niște oameni rudimentari, primitivi, pasionați numai și numai de bani. Nu am observat ca bunăstarea materială să-i fi făcut mai buni, mai generoși, mai înțelepți decât restul oamenilor, din contra. Am fost interesat să văd cam ce calități i-au adus în poziția asta. În niciun caz școala. Calitățile lor erau exact cele pe care oamenii le detestă și le denumesc imorale dacă nu chiar ilegale, minciuna, hoția, șantajul, escrocheria etc. Toate cu un singur scop, banii, cât mai mulți bani. La astea se adaugă înfumurarea, tupeul, aroganța, ignoranța, obrăznicia. Discuțiile lor sunt numai despre averea lor, citim pe Repubica.
De ce Islamismul este un pericol real şi în Germania. Potrivit ministrului german de Interne, autorităţile estimează că în ţară există 615 islamişti periculoşi, din care 217 deţin cetăţenia germană iar 119 au, pe lângă cetăţenia germană, şi o a doua cetăţenie. De aceea, Seehofer crede că ideea de a soluţiona această problemă cu ajutorul retragerii dreptului de şedere în Germania, aşa cum solicită formaţiunea populistă de dreapta, AFD, este practic imposibilă… Pe lângă expulzări şi procese penale s-au mai cerut, între altele, interzicerea unor asociaţii şi măsuri preventive. Între acestea, influenţarea formării imamilor şi a orelor de religie islamică în şcoli, scrie Deutsche Welle.
Marea epidemie de ciumă din 1348. Urmări neașteptate. În 1344, Hoarda de Aur asediază orașul port Caffa, din peninsula Crimeea, aflat sub conducere genoveză. Timp de trei ani genovezii vor rezista asediului. În 1347 însă, o dată cu noi trupe mongole, va apărea și ciuma. Martori ai asediului afirmă că mongolii au aruncat cadavre ale propriilor soldați răpuși de molimă, cu catapulte, în oraș… Ce anume a curmat epidemia de ciumă? În primul rând, norocul a făcut ca, meteorologic vorbind, să urmeze câteva ierni lungi și friguroase… După 1353, când epidemia s-a stins de la sine, Europa a fost pe deplin schimbată. Societatea europeană a fost și ea, la rândul ei, complet schimbată, scrie Punct.News.
