„Pentru că tehnologia este foarte scumpă, există o iniţiativă ca acest hidrogen fabricat în premieră să fie utilizat în zona producătorilor de energie electrică din Delta Dunării, întrucât nu sunt permise acolo realizările de conducte de gaze sau alte investiţii din cauza restricţiilor de mediu”, a mai spus Havrileţ, citat de Agerpres.
Potrivit acestuia, oraşul Sulina a rămas fără energie termică, întrucât capacitatea pe cărbune de acolo nu a mai putut fi folosită. Locuitorii din Delta Dunării au subvenţionate atât carburanţii, cât şi o parte din consumul de energie electrică, ceea ce ar face ca şi hidrogenul să fie subvenţionat, dacă s-ar utiliza în această zonă.
La nivelul Comisiei Europene s-a stabilit că producţia de hidrogen trebuie susţinută din fonduri europene, iar Fondul de Modernizare va încuraja producţia de energie electrică care poate fi stocată fie în baterii, fie în hidrogen, a mai spus Havrileț.
Niculae Havrileț a reamintit de potențialul eolian uriaş din Marea Neagră, de peste 70.000 de MW. Această energie ar putea folosită inclusiv pentru producţia de hidrogen, a mai spus reprezentantul Ministerului Economiei.
„Vrem ca din Fondul de Modernizare, fond alimentat din vânzarea certificatelor de emisii de dioxid de carbon, să promovăm în continuare producţia de energie din surse regenerabile, în special offshore wind. Datorită simplificării tehnologiei, succesul înregistrat de Marea Britanie în acest sector în 20 de ani România ar putea să îl ajungă în 5-6 ani”, a precizat Havrileț.
