Regele pandemiei, șeful Unifarm. Pe 18 martie 2020, la două zile după instaurarea stării de urgență, Guvernul României adopta o decizie care trăda toata panica unui stat luat pe nepregătite și își punea speranțele și banii în mâinile unui singur om: Adrian Ionel, directorul general al Unifarm. De aici începe o poveste incredibilă despre corupție, sfidare și incompetență: Ionel a ignorat listele cu furnizorii agreați de Comisia Europeană, a cumpărat echipamente de la intermediari dubioși, produse de firme fantomă și livrate la prețuri exorbitante. Peste 200 de ventilatoare pulmonare de calitate îndoielnică, achiziționate din China la suprapreț, zac acum fără avize în depozitele Unifarm în timp ce spitalele au nevoie disperată de astfel de echipamente. Recorder vă spune cum a ajuns un asemenea personaj să conducă o companie de importanță strategică, cine a luat cele mai mari felii din miliardul care ar fi trebuit să ajute sistemul medical în lupta cu pandemia și ce se ascunde în spatele declarației de avere imaculate a lui Adrian Ionel.
Julian Săvulescu, profesor de bioetică la Oxford despre necesitate de a îmbunătăț omenirea din punct de vedere genetic și rocreative beneficence (binefacere procreativă). În primul rând, am creat un mediu foarte nenatural, în care acumulăm permanent mutații care ar fi dispărut dacă evoluția naturală și-ar fi urmat cursul. Stăm chiar mai prost din punct de vedere genetic decât am fost de-a lungul istoriei evoluției noastre, pentru că nu mai avem presiuni de selecție naturală acum. În afară de asta, natura nu este câtuși de puțin perfectă. Doar unul din cinci embrioni ajung la naștere, cinci la sută din acești bebeluși au anomalii genetice, fiecare dintre noi avem două-trei mutații recesive care duc la boli grave, avem sute de mii de polimorfisme (mutații genetice moștenite, n.r.) care ne expun riscului îmbolnăvirii și care ne limitează capacitatea., spune Săvulescu pentru Pressone.ro.
Povestea eroului român omagiat la New York. A salvat aproape 100 de oameni, iar chipul său e proiectat pe Times Square. Povestea lui Robert începe în 2017, pe când se pregătea să devină poliţist de frontieră. Atunci a donat pentru prima oară sânge. De atunci, el devenit donator permanent. Angajat ca oliţist de frontieră la Curtici, orădeanul a donat numai în ultimii doi peste 9 litri de sânge şi a reuşit să salveze viaţa a 90 de persoane. De altfel, Robert a devenit cunoscut datorită campaniei Blood Network, realizată de organizatorii Untold şi Neversea. Americanii au aflat povestea tânărului şi au rămas profund impresionaţi, scrie Adevărul.
Ungaria și UE: Orbán împotriva restului Europei. Premierul Ungariei vrea să blocheze prin veto noul buget comunitar și fondul de reconstrucție post-Covid. Orbán a criticat mecanismul privind statul de drept pe care îl consideră prea „vag definit”. Ceea ce ar favoriza, în opinia sa, potențiala abuzare politică a acestui instrument. El a venit chiar și cu o teorie a conspirației: mecanismul privind statul de drept ar fi de fapt ideea miliardarului american George Soros. Dacă Orbán își va pune în practică amenințarea, atunci UE va cădea într-o nouă criză adâncă – în plin al doilea val al pandemiei de coronavirus, a cărui amploare încă nu poată fi estimată de nimeni. Nu se știe deocamdată dacă diplomații de la Bruxelles și Berlin lucrează la un nou compromis cu Orbán. Dar noul buget comunitar nu poate fi adoptat fără Ungaria., potrivit Deutsche Welle.
Deutsche Bank propune o „taxă pe munca de acasă” de 5% din salariu. Gigantul german Deutsche Bank propune ca cei care aleg să lucreze de acasă în loc să meargă la birou să plătească o taxă suplimentară de 5% din salariu, banii urmând să meargă către cei au venituri mici, iar locurile lor de muncă necesită prezență fizică, scrie Business Insider. Un raport al băncii germane arată că cei care lucrează de acasă nu ar duce-o mai rău după aplicarea taxei, deoarece aceștia au putut face economii cu hainele, mâncarea pe care o cumpărau de regulă la birou sau cheltuielile de transport. Statele Unite ale Americii ar colecta 41,5 de miliarde de euro anual din această taxă, Germania ar strânge 20 de miliarde de euro, citează Libertatea.
Bittman, plătit cu 10.000€/cântarea: Am cântat pentru toate partidele. Nu puteam trăi din banii lor. Bittman amenință voalat cu tribunalul Newsweek România, publicație care și-a permis să scrie că trupa Holograf a fost abonată la concerte din bani publici. Solistul trupei Holograf susține că banii publici câștigați la concertele organizate de diverse primării nu îi sunt de ajuns și că banii veneau de la toate partidele. Sunt familii care trăiesc un an întreg cu 11.000 de euro, cât a încasat Bittman de la primarul Daniel Florea pentru că a găzduit un eveniment electoral. Bittman și Holograf au luat bani din bugetul unor comunități sărace: Fălticeni, Beclean, Gura Humorului, Victoria etc., scrie Newsweek.
„Miracol” în Vama Nădlac. Încasările au explodat după o anchetă DNA. Creşterea e de 2.500 la sută. Sumele încasate de la transportatori în Vama Nădlac au crescut în mai – octombrie 2020 cu aproximativ 2.500 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Încasările controlorilor de trafic au explodat după o anchetă DNA. O anchetă a procurorilor DNA care a vizat Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Timişoara, inclusiv controlori de trafic din Vama Nădlac, a dus la tragerea pe linie moartă şi cercetarea disciplinară sau penală a unor funcţionari care lucrau în cel mai important punct terestru de trecere a frontierei, Nădlac II, potrivit Adevărul.
