Marea întrebare în banking pentru 2021: se va prelungi sau nu moratoriul privind amânarea ratelor la credite? ● Comisia Europeană: În România există riscul ca școala online să agraveze inegalitățile deja accentuate ● Ciprian Dascălu, economist şef BCR: Atingerea criteriilor nominale de trecere la euro, într-un mod sustenabil, e puțin probabilă în următorii 4-5 ani, fără costuri importante pentru economie ● „Mogulii” infrastructurii din Romania ● Ministrul Economiei a anunțat o nouă schemă de ajutor pentru HoReCa ● Deutsche Bank propune o „taxă pe munca de acasă” de 5% din salariu ● Prin reducerea rezervelor în valută, BNR eliberează circa 350 de milioane de euro ● Strategia de dezvoltare feroviară: un inventar de probleme cu zero soluții ● Cărți care să ne acompanieze prin incertitudine și necunoscut ● Lagarde: Revirimentul economic după Covid 19 ar putea fi plin de hopuri
Comisia Europeană: În România există riscul ca școala online să agraveze inegalitățile deja accentuate. Observațiile de țară. “Există riscul ca din cauza trecerii la învățarea la distanță să se agraveze inegalitățile deja accentuate”, avertizează Comisia Europeană, în Monitorul educației și formării profesionale 2020, lansat joi. Elementele care duc la adâncirea inegalităților în perioada cursurilor online:
Lipsa dispozitivelor a avut un impact deosebit în special asupra elevilor din zonele rurale din învățământul profesional și, în general, asupra elevilor din medii defavorizate, inclusiv romi.
Un procent de 38 % dintre cadrele didactice respondente a trebuit să folosească un dispozitiv în comun cu membrii familiei, în timp ce 11 % nu dețin un dispozitiv.
Un procent similar s-a confruntat cu problema conexiunii slabe la internet, în special în zonele rurale.
Executivul reamintește că, în 2020, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o recomandare specifică fiecărei țări, iar României i-a solicitat „să consolideze competențele și învățarea digitală și să asigure acces egal la educație”, scrie cursdeguvernare.ro
Ciprian Dascălu, economist şef BCR: Atingerea criteriilor nominale de trecere la euro, într-un mod sustenabil, e puțin probabilă în următorii 4-5 ani, fără costuri importante pentru economie. ”Nu anticipăm o depreciere semnificativă a cursului leului față de euro, ci una graduală, specifică regimului de flotare controlată și similară ca amplitudine cu ce am asistat în ultimii ani. Vedem o depreciere nominală de circa 2-3% pe an a leului față de moneda unică, oarecum în linie cu diferențialul de inflație dintre cele două economii. Ne așteptăm la o creștere ușoară a ratei șomajului după ce programul de susținere a locurilor de muncă va expira, presiune suplimentară pe locurile de muncă venind din ajustarea costurilor companiilor în linie cu cererea mai scăzută pentru bunurile și serviciile produse și implicit venituri mai reduse, precum și din procesul de automatizare și digitalizare deja vizibil in ultimii ani. Din această ultimă perspectivă, dat fiind nivelul calificare redusă a angajaților din România, pe medie, țara noastră are cel mai mare procent de joburi vulnerabile la schimbările tehnologice din UE. Mai mult, șomajul tinde să reflecte doar parțial condițiile pieței forței de muncă, mulți din cei care își pierd locul de muncă devenind inactivi, deci nu mai sunt luați în baza de raportare a ratei șomajului. Trecerea în inactivitate a celor disponibilizați este mai probabilă în sectoarele cel mai afectate de actuala criză, spune economistul şef al BCR, Ciprian Dascălu, care a acordat un interviu pentru FinEco24News.
„Mogulii” infrastructurii din Romania. Cine controleaza contractele proiectelor de autostrazi, centuri si poduri. Lucrarile la autostrazile din Romania si centurile oraselor sunt realizate de companii romanesti, italiene, turcesti si austriece. In topul clasamentului firmelor executante este familia omului de afaceri Dorinel Umbrarescu, care are in prezent cele mai multe contracte cu statul pentru infrastructura rutiera. Contractele in constructii ale familiei lui Dorinel Umbrarescu. Cele trei firme detinute de familia Umbrarescu au in derulare sapte contracte de infrastructura rutiera in Romania: variante ocolitoare si mult asteptate loturi de autostrada. In total, companiile romanesti ar trebui sa livreze in urmatorii ani drumuri in valoare de 5,2 miliarde de lei, scrie ziare.com
Ministrul Economiei a anunțat o nouă schemă de ajutor pentru HoReCa și plățile la Măsurile 1 și 2-capital de lucru. Reamintim că prin Măsura 1 se acordă microgranturi de capital de lucru de câte 2.000 de euro unor microîntreprinderi, PFA, ONG și cabinete medicale individuale eligibile. Prin Măsura 2 se acordă granturi de capital de lucru pentru IMM-uri și ONG-uri eligibile. Ministerul Fondurilor Europene a făcut un proiect de ordonanță de urgență prin care urmează să fie majorat bugetul Măsurii 2 de la 350 milioane euro la circa 1 miliard euro (cu tot cu partea de aport propriu al beneficiarilor), astfel încât toți cei peste 22.000 de aplicanți care s-au înscris să obțină finanțare, dacă sunt în regulă, scrie startupcafe.ro
Deutsche Bank propune o „taxă pe munca de acasă” de 5% din salariu, pentru a ajuta domeniile afectate de pandemie. Statele Unite ale Americii ar colecta 41,5 de miliarde de euro anual din această taxă, Germania ar strânge 20 de miliarde de euro, iar Marea Britanie ar aduna 8,1 miliarde, potrivit estimărilor.
Gigantul german Deutsche Bank propune ca cei care aleg să lucreze de acasă în loc să meargă la birou să plătească o taxă suplimentară de 5% din salariu, banii urmând să meargă către cei au venituri mici, iar locurile lor de muncă necesită prezență fizică, scrie Business Insider. Un raport al băncii germane arată că cei care lucrează de acasă nu ar duce-o mai rău după aplicarea taxei, deoarece aceștia au putut face economii cu hainele, mâncarea pe care o cumpărau de regulă la birou sau cheltuielile de transport. Banca argumentează că cei care au lucrat de acasă au beneficiat de confort și flexibilitate, astfel că taxa nu ar fi incorectă, potrivit Libertatea.
Guvernul discută rectificarea bugetară. Decizia va fi anunțată oficial peste o săptămână. „Vom avea o discuţie în şedinţa de Guvern referitoare la rectificare. După această discuţie, evident, se va prezenta proiectul de rectificare şi-l vom adopta săptămâna viitoare”, a precizat premierul Ludovic Orban, joi seară, înainte de ședința de Guvern. Reuniunea va începe la ora 19, iar una dintre deciziile care vor fi luate este prelungirea stării de alertă în România cu încă 30 de zile, potrivit României Libere.
Alba: Patroana din Aiud care a înșelat o bancă cu 250 de mii de lei, condamnată. Hotărâre definitivă în cazul unei femei care a înșelat mai mulți oameni și a obținut peste 250 de mii de lei împrumuturi de la o bancă.
Femeia, din Aiud, administrator al mai multor firme din oraș, a convins 13 cunoscuți să ia credite de nevoi personale folosindu-se de adeverințe și acte false, făcute chiar de ea, cu promisiunea că va plăti ratele și le va da și lor ceva bani, poate și un loc de muncă. Reprezentanții băncii și-au dat seama de schema frauduloasă așa încât cazul a ajuns în atenția instanței. Curtea de Apel Alba Iulia a condamnat-o pe femeie la 2 ani și 4 luni de închisoare cu suspendare, sub supraveghere, pe un termen de 3 ani. Aceasta va munci în folosul comunității 100 de zile, cot la cot cu fiul ei care i-a fost complice, condamnat și el la 2 ani și două luni, tot cu suspendare. În total, 16 persoane din dosar au primit pedepse cu închisoarea, iar hotărârea este definitivă, anunță europafm.ro
Prin reducerea rezervelor în valută, BNR eliberează circa 350 de milioane de euro. O nouă emisiune locală în euro a Finanţelor nu este exclusă. Reducerea cerințelor minime de rezervă în valută constituite de băncile comerciale de la 6,0% la 5,0% ar trebui să elibereze aproximativ 350-360 de milioane de euro în piaţă. Suma nu este foarte mare, dar ar permite Finanţelor încă un împrumut în valută pe piaţa locală, dacă deficitul bugetar depăşeşte ţinta de 8,6%. În acest caz, Finanţele vor avea nevoie de un surplus de 2,8 miliarde de lei.„Deși banca centrală a României a menținut rata de politică monetară neschimbată astăzi, reducerea RMO a oferit un pic de relaxare. Reducerea cerințelor minime de rezervă de la 6,0% la 5,0% ar trebui să elibereze aproximativ 350 milioane de euro pe piață, ceea ce nu schimbă jocul, dar, în esență, înseamnă relaxare. Ministerul finanțelor a exploatat piața locală luna trecută, astfel încât o altă licitație similară nu pare neapărat iminentă”, spune Valentin Tătaru, economistul ING Bank, în buletinul său de analiză a pieţei româneşti. Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank spune că posibilitatea ca Ministerul Finanţelor să îşi dorească o nouă emisiune în valută pe piaţa locală nu este exclusă, chiar dacă, la rândul său, apreciază că suma de 350-360 de milioane de euro nu este una foarte mare, . „Finanţele au proiectat un deficit bugetar de 8,6% pentru anul 2020. Dar riscurile au început să crească. Noi avem o proiecţie de 9,5% deficit bugetar anul acesta, dar incertitudinile economice declanşate de cel de-al doilea val al pandemiei ar putea să ducă nivelul acestuia la 10% din PIB”, spune fostul președinte al Consiliului Fiscal, citat de economica.net.
Strategia de dezvoltare feroviară: un inventar de probleme cu zero soluții. Guvernul României urmează să aprobe, în ședința de Guvern de joi, o „strategie” de dezvoltare a infrastructurii feroviare. Sute de pagini de anexe sunt doar un inventar de nevoi fără nicio soluție, afirmă experții. Aproximativ 13.500 de kilometri de cale ferată există în folosire în România în anul 2020. La instalarea Regelui Carol I erau zero, în 1914, la finalul domniei, erau 4.000. Mai aproape de prezent, Ionuț Ciurea, reprezentant al Asociației Pro Infrastructura, se gândește la perioada studenției sale. „N-aveam mașină atunci, mergeam de la București acasă la Buzău cu trenul. Viteza era de 140 km/h, astăzi, pe magistrala M500, care merge mai departe către Pașcani, se circulă cu 80-100 kmh/h”, spune Ciurea. Dacă ne uităm și către alte destinații, o călătorie cu trenul de la București la Timișoara durează, în medie, 10 ore, conform infofer.ro. La 533 de kilometri distanță rezultă o viteză medie aproximativă de 53 km/h, scrie Europa Liberă.
Cărți care să ne acompanieze prin incertitudine și necunoscut. În doar câteva luni de zile, lumea noastră a fost bulversată de evoluții pe care nu le credeam posibile. Cel puțin, nu la un loc. Rezultatul acestei intersecții de crize – sanitară, economică, socială, psihologică – e o stare de incertitudine și lipsă de claritate despre viitor. Indiferent dacă viitor înseamnă cum vom munci, unde vom lucra, cum ne vom instrui copiii, ce se întâmplă cu businessul, sau când viața va reveni la normal. Sau dacă acest lucru se va mai întâmpla.
Într-un fel, constatăm că ”normalul” nostru nici măcar nu era întotdeauna chiar așa dezirabil: creșterea de dragul creșterii, consumul de dragul consumului și competiția oarbă nu sunt, ne spunem acum, chiar atât de sănătoase. Poate că viitorul va fi mai ”normal”, ne spunem: vom fi mai atenți unde călătorim, ce consumăm, cum echilibrăm munca și viața, cât timp acordăm oamenilor importanți din viața noastră și ce fel de business vrem să construim.
Oricum, cert este că ultimele luni au spulberat certitudini și repere și au creat un mare accelerator, în care evoluții de ani s-au comprimat în luni, scrie Andreea Roșca pe blogul personal.
Lagarde: Revirimentul economic după Covid 19 ar putea fi plin de hopuri .Economiile lumii nu-și vor reveni rapid după criza provocată economică de pandemia de coroavirus, chiar după apariția în piață a vaccinului, a avertizat astăzi Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE). ”Din păcate, revirimentul economic după pandemie ar putea fi plin de hopuri. Acum asistăm la o răspândire reapariție puternică a virusului și acest lucru imprimat (nr.economiei) nouă dinamică. În timp ce ultimele știri despre un vaccin par încurajatoare, am putea încă să ne confruntăm cu cicluri recurente de accelerare a răspândirii virale și de restricții severe până la atingerea imunității pe scară largă”, a spus Lagarde la forumul BCE al băncilor centrale. ”Deci, recuperarea nu poate fi liniară, ci mai degrabă instabilă, stop-start și dependentă de ritmul de lansare a vaccinului”, a conchis Lagarde. Între timp, producția din sectorul serviciilor ar putea avea dificultăți de recuperare completă, a mai avertizat președința BCE, potrivit Econtextmedia.net
