Potrivit acestuia:
1. Creșterea economică în sine nu garantează creștere deficitului pentru că ea, oricât de mare ar fi. Să zicem o creștere de 10% pe an, ceea ce e absurd. Dacă cheltuielile bugetare cresc cu mai mult de 10%, nu vei avea o consolidare bugetară. Dacă veniturile cresc cu mai puțin de 10%, deci mai slab decât creșterea economică, iarăși nu vei avea consolidare bugetară.
• În sine, creșterea economică nu garantează reducerea deficitului dacă cheltuielile nu cresc mai puțin decât creșterea economică și dacă veniturile nu cresc mai repede decât creșterea economică.
2. Fondurile europene sunt importante, dar ele apar atât pe partea de venituri ale bugetului, cât și pe cea de cheltuieli. Când ar putea fondurile europene să reducă deficitul bugetar? Numai dacă s-ar încasa bani europeni și nu s-ar cheltui, ceea ce e o situație absurdă.
• Ce fac banii europeni? Înlocuiesc investițiile pe care nu le mai putem face noi cu fonduri interne pentru că aproape 90% din cheltuielile bugetare sunt cu salarii și cu pensii și cu cheltuieli sociale. Ne-am adus noi pe noi în situația de a nu mai avea resurse pentru investiții și de aceea suntem dependenți structural de fondurile europene. E bine că am dezvoltat o dependență structurală de fonduri europene? Nu e deloc bine.
• Bugetul României ar trebui să fie el însuși calibrat astfel încât să permită investiții din venituri, din resurse financiare proprii și nu să stăm la mâna banilor europeni. Sunt utili, dar apar pe partea de cheltuieli și venituri.
El a mai afirmat că pe politici nemodificate, anul viitor se va ajunge la un deficit, probabil, de peste 8%, ceea ce ne-ar singulariza într-un mod negativ.
„Cehia își propune pentru anul viitor un deficit de -4,9%, pe care îl consideră foarte relaxat. Adică un deficit de pandemie, ca să zic așa. Bulgaria, tot un deficit relaxat, de -2,9% pentru anul viitor. În contextul ăsta să apari cu un deficit de peste 8% – chiar dacă CE poate nu te va penaliza și va mai închide ochii un an – piețele în schimb au toate șansele să te penalizeze”, a spus Lazea.
• Trebuie făcut ceva ca încă de la anul să scadă deficitul sub 7%, așa cum a promis ministrul Finanțelor Publice, fără a spune concret prin ce măsuri. În alte declarații a spus că o va face prin colectare mai bună a veniturilor această reducere. Măcar să se ajungă la sub 7% anul viitor.
• Un mare DACĂ. Dacă s-ar realiza acest lucru, rămâne de văzut cum se va putea face reducerea până la sub 3% la orizontul anului 2024, care este un an electoral. Știm ce se întâmplă în România în anii electorali.
